Conform indicelui economiei şi societăţii digitale (2020), raport prin care încă din anul 2014 Comisia Europeană monitorizează progresele digitale ale statelor membre, nivelul competenţelor digitale elementare şi cele de utilizare software situează România pe locul 27 în rândul statelor membre ale UE.
Potrivit indicelui economiei şi societăţii digitale 2020, mai puţin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale cel puţin elementare (faţă de media de 58% la nivelul Uniunii Europene), în timp ce 35% au competenţe cel puţin esenţiale în materie de software (comparativ cu procentul de 61% din Uniunea Europeană). În ceea ce priveşte competenţele digitale peste nivelul elementar, România se situează pe ultimul loc în UE, doar 10% dintre persoane având cunoştinţe avansate.
Vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor, despre ce presupune alfabetizarea digitală
Deputata USR-PLUS Monica-Elena Berescu, vicepreședinte al Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor, a semnalat limitele pe care România trebuie să le depășească în ceea ce privește accesarea sistemului online.
“Dacă vrem să avem o discuţie cu privire la digitalizare în România, cred că înainte de toate ar trebui să discutăm despre alfabetizarea digitală şi ce presupune ea de fapt. Avem nevoie de alfabetizare digitală pentru a înţelege şi aprecia cu adevărat puterea tehnologiei.
American Library Association (ALA) defineşte alfabetizarea digitală ca fiind „capacitatea de a utiliza tehnologiile informaţiei şi comunicării pentru a găsi, evalua, crea şi comunica informaţii, necesitând atât abilităţi cognitive, cât şi tehnice”.
Mutarea activităţilor clasice în sistemul online ne-a arătat care sunt limitele pe care trebuie să le depăşim. Chiar dacă accesul la conexiunea cu internet s-a dezvoltat în ultimii ani, România numărând în prezent 14.387.477 de utilizatori şi a crescut şi viteza de navigare, utilizarea tehnologiei nu a păstrat acelaşi ritm.
Din păcate, în accepţiunea publică, a avea competenţe digitale presupune de cele mai multe ori utilizarea calculatoarelor şi a dispozitivelor inteligente doar în scop recreativ şi distractiv.
Conform datelor de pe ZeList avem peste 10 milioane de utilizatori români ai reţelei Facebook, cea mai populară reţea de social media din România. În ceea ce priveşte YouTube, numărul conturilor din România este de 866.000, acestea producând lunar 150.000 video-uri şi 2.7 milioane de comentarii”, a subliniat Monica-Elena Berescu.
Vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor a atras atenția și asupra felului în care este utilizată tehnologia.
“Ne cumpărăm telefoane care sunt mai „deştepte” şi mai rapide decât calculatoarele de acum 10 ani. Unii dintre noi plătesc chiar o mică avere pe aceste dispozitive, pentru a avea acces la cele mai noi produse şi să urmăm trendurile la modă.
Câţi dintre noi folosesc aceste mini computere pentru altceva în afară de social media, jocuri, cumpărături online şi captarea imaginilor?”
Educaţia digitală nu înseamnă navigare pe internet, social media sau jocuri
”Dacă discutăm cu majoritatea persoanelor care au devenit părinţi înainte de anii 2000 despre cât de pricepuţi sunt copiii lor în utilizarea tehnologiilor moderne, vom afla că sunt cu toţii foarte pasionaţi şi că petrec ore şi zile întregi pe laptop sau pe telefon.
Întrebarea următoare ar fi dacă ei sunt conştienţi ce fac copiii lor propriu zis pe calculator, iar aici răspunsurile sunt evazive, de obicei; ceea ce arată o diferenţă majoră de perspectivă în ceea ce priveşte tehnologia digitală şi modul de utilizare.
Situaţia este similară şi în sistemul de învăţământ: elevii folosesc mult prea puţin tehnologia în scop educaţional şi pentru a-şi însuşi şi dezvolta competenţele digitale.
În această criză sanitară am constatat că o parte din personalul didactic are dificultăţi în a utiliza platformele şi softurile de învăţământ online, preferând să recurgă la metodele tradiţionale de predare, cele specifice unei săli de clasă. Învăţământul românesc a ratat o şansă mare: să devină atractiv, folosind tehnici moderne de predare, bazate pe fişiere multimedia şi interacţiunea cu elevii”, a declarat deputata Monica-Elena Berescu.
Un studiu publicat în luna mai 2020, de celebra revistă Harvard Business Review, preciza că nu toate şcolile beneficiază de conexiuni la internet de bandă largă şi că există deficienţe şi în rândul cadrelor didactice în ceea ce priveşte utilizarea instrumentul digitale în mediul educaţional. Cu alte cuvinte, nu se exploatează potenţialul tehnologic pentru procesul predare, învăţare şi evaluare prin adoptarea şi încurajarea inovaţiilor pentru a stimula echitatea şi accesul la educaţie.
“La nivelul UE există o viziune integrată pentru îmbunătăţirea educaţiei şi a competenţelor digitale pentru a stimula transformarea digitală. Planul de acţiune pentru educaţia digitală încurajează colaborarea dintre statele membre pentru a genera plus valoare în sistemele de educaţie şi formare, având ca obiectiv adaptarea acestora pentru era digitală. Acest plan european este definit prin două priorităţi: dezvoltarea unui ecosistem educaţional digital şi consolidarea competenţelor digitale pentru a ne pregăti pentru transformarea digitală.
În concluzie, mai întâi avem nevoie de educaţie digitală atât pentru elevi, cât şi pentru adulţi, înainte de a vorbi de transformare digitală. Este esenţial să înţelegem cu toţii care sunt avantajele tehnologiei dar şi riscurile existente online în ceea ce priveşte siguranţa datelor private şi a celor financiar.
Avem nevoie de cursuri de inducţie şi orientare pe autostrada digitalizării pentru a putea savura cu adevărat oportunităţile online şi serviciile digitale”, a conchis deputata Monica-Elena Berescu, vicepreședinte al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.
Reamintim că, ieri, EvZ a scris despre cum ONU a adoptat Comentariul general nr. 25 cu privire la drepturile copiilor în mediul digital. Minorii se pot bucura, astfel, de dreptul de a accesa și de a petrece timp în sfera digitală, fără a fi opriți sau controlați. Adulții trebuie să le permită acest lucru. De asemenea, părinții trebuie să înțeleagă ei înșiși cum funcționează noua tehnologie și să protejeze copiii - nu de sfera digitală, ci de informațiile nocive promovate online, numărându-se printre primii care trebuie să se alfabetizeze digital.