EDITORIALUL EVZ. Zori şi mai negri: disponibilizările ciuruiesc bugetul, cresc rata şomajului şi îi activează pe grevişti

Restructurarea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) şi a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) - pe marginea căreia, în aceste zile, se poartă discuţii între liderii PSD şi PNL, pe de o parte, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, pe de altă parte - creează frământări în interiorul societăţii româneşti deja fisurate.

Spectrul pierderii locului de muncă sperie familii întregi. Concedierea masivă de la RATB, pe motiv că regia n-ar fi profitabilă, deşi anul trecut a scos profit, va lăsa pe drumuri 4500 de oameni. Restructurarea de la RADET, regia responsabilă iarnă de iarnă pentru facturile împovărătoare pentru locatarii de la bloc, mai adaugă 2000 de persoane pe lista viitorilor şomeri. Ceea ce înseamnă că la cei 22.521 de şomeri (indemnizaţi şi neindemnizaţi) - cât avea Bucureştiul la sfârşitul lunii august, Municipale pentru Muncă (AMOFM) Bucureşti -, se adaugă încă 6500. Cum însă acestea nu sunt singurele disponibilizări din Bucureşti - şi în sectorul privat continuă să fie redus numărul angajaţilor - este clar că rata şomajului va fi mult mai mare decât era la sfârşitul lunii august (2,08% pentru zona Capitalei şi 4,90% la nivel naţional). Spre deosebire de disponibilizaţii de la RADET (unde cei mai norocoşi, cu vechime mare, vor primi chiar şi 17.000 de euro cu titlu de compensare), cei care-şi vor pierde slujbele de la RATB vor primi compensări între cinci şi 13 salarii medii, în funcţie de vechime. Bani ce vor fi plătiţi de la bugetul Primăriei Capitalei. Ce bine că se plăteşte un multiplu al salariului mediu, care este de 2500 de lei, şi nu multiplu al salariului real al angajaţilor! Nu de alta, dar ar fi dat Primăria faliment dacă ar fi trebuit să plătească de 13 ori câte 4.000 de lei, cam cât ridică pe lună un şofer RATB. Venitul acestuia în raport cu al profesorilor şi medicilor este un alt paradox care creează nemulţumiri între categoriile profesionale. Dar să lăsăm acum faptul că România este ţara cu susu-n jos, în care şoferul RATB e plătit mai mult decât dublu faţă de un profesor cu toate gradele luate şi mai mult decît triplu faţă de un medic rezident. Problema va face subiect al unei alte discuţii. Revenind la RATB, un calcul simplu, groso-modo, ne arată că Primăria Capitalei ar putea cheltui cu plăţile compensatorii 58.250.000 de lei, cel mai puţin (în cazul în care toţi disponibilizaţii ar primi doar 5 salarii medii) sau 146.250.000 de lei, cel mai mult(în cazul în care toţi viitorii şomeri ar primi 13 salarii medii). La RADET, unde-s cei mai mulţi bani de dat, cică se caută un investitor care să plătească sumele compensatorii şi să-i facă acţionari pe salariaţii care rămân. Interesantă este şi posibilitatea disponibilizaţilor de a-şi face firme care să colaboreze cu Regia. Ei nu protestează. Îmi sună un fel de verde pentru firmele căpuşă, chestiune pe care am putea-o simţi acut la "facturarea" iernii. Vom vedea ce va ieşi până la urmă.Cert este că angajaţii RATB sunt nemulţumiţi de soarta care li se pregăteşte, bănuiesc o "epurare" pe criterii politie, caz în care ei anunţă, prin sindicate, că nu se dau înapoi de la o mare grevă. Fapt ce ar putea putea bloca Bucureştiul. România, ţara cu susu-n jos, în care şoferul RATB e plătit dublu faţă de profesor şi triplu faţă de medicul rezident