Ioana Lupea: "Băsescu îşi va menaja statutul de războinic al dreptăţii, lăsând în acelaşi timp PDL libertatea să facă înţelegeri punctuale cu Vadim".
Traian Băsescu va juca în campania electorală generală din 2008 cu mai multă prudenţă. Nu-i vom mai vedea silueta de diriginte pe vreun afiş electoral, nu-l vom vedea la televizor ieşind de la cafea cu vreun candidat PDL şi, cel mai probabil, nu vom mai auzi din gura lui că PDL este sfânta fecioară a politicii româneşti. Preşedintele încearcă deja să lase impresia că nu se mai implică în acţiunile de partid. Dar nu pentru că ar fi luat o distanţă dezaprobatoare. Răceala este tactică: Băsescu îşi va menaja statutul de războinic al dreptăţii şi moralităţii, lăsând în acelaşi timp PDL libertatea să facă tot ceea ce este necesar pentru a câştiga alegerile, inclusiv înţelegeri punctuale cu Vadim Tudor împotriva cabinetului Tăriceanu.
Absenţa lui Traian Băsescu de la şcolile de vară ale partidului poate fi interpretată ca un prim semnal. După ce, doi ani consecutiv, şeful statului a folosit dispensa de la echidistanţă dată de Curtea Constituţională, chiar cu câteva luni înaintea alegerilor generale, şeful statului nu a dat curs invitaţiilor PDL. Anul trecut a oferit femeilor democrate o petrecere de pomină la reşedinţa prezidenţială de la Neptun, iar în 2006 şi-a purtat coloana proaspăt operată la două şcoli de tineret, a PD şi a PSD pe deasupra. Şcolile de vară au fost tribunele de la care şeful statului şi-a lansat mesajele politice de toamnă-iarnă şi şi-a întărit asocierea cu partidul din care a făcut parte. Cele din 2008 ar fi fost un formidabil prilej pentru a pune în circulaţie marile teme electorale ale PDL pentru această campanie, ratarea oportunităţilor nefiind un obicei al şefului statului.
Scuzele patetice ale vicepreşedintelui Cezar Preda faţă de Traian Băsescu pentru implicarea numelui său în afacerea „Vadim“, precum şi comunicarea seacă a preşedintelui că nu se amestecă în mărunţişuri precum negocierea posturilor în parlament întăresc ipoteza că, formal, în relaţia dintre şeful statului şi partid au apărut rezerve. Ambele poziţii ne transmit că, pentru prima dată, partidul a acţionat independent de voinţa sau de aprobarea şefului statului. Cel mai probabil însă, „gestul ferm şi neechivoc“ de distanţare a preşedintelui, aşteptat de Mircea Cărtărescu, nu va fi făcut. Dacă îndepărtarea este doar de ochii lumii, atunci poziţia lui Traian Băsescu nu poate fi decât ambiguă, în aşa fel încât să nu le sugereze alegătorilor detaşarea lui de partid.
Intransigenţa prezidenţială a izolat PDL, condiţia PNL de colaborare postelectorală cu partidul condus de Emil Boc fiind tocmai distanţarea de Băsescu. Iar greşelile PDL, cum ar fi candidatura la locale a unor personaje care nu întruneau criteriile de integritate, s-au decontat şi la Traian Băsescu. Răceala tactică ajută ambele părţi: în felul acesta, niciuna nu va avea de suferit de pe urma acţiunilor celeilalte. Ceea ce nu înseamnă că Băsescu şi partidul său au fost separaţi chirurgical, ci doar că legătura lor nu se va mai consuma în public. Va fi doar implicită.
Recomandările noastre
