EDITORIALUL EVZ: Am un vot de vânzare

EDITORIALUL EVZ: Am un vot de vânzare

Călin Hera: „De ce m-aţi enervat de data asta? Pentru că încurajaţi principiul «fură cât poţi, că vin alţii la putere, cu specialiştii lor!»”.

În ceea ce mă priveşte, m-am decis: nu mă mai prindeţi la secţiile de votare decât dacă mă plătiţi bine pentru asta. Nu e ceea ce credeţi: eu, cel pe care poate nu l-aţi socotit în sondaje, vă cer argumente, oricine aţi fi voi, liberali, socialişti, monarhişti, ţărănişti, populişti sau, pur şi simplu, şmecherişti.

Ce înseamnă argumente? Înseamnă să nu-mi mai forţaţi mâna. Dacă voi mai fi pus în ipostaza de a alege între marele pericol Vadim şi răul mai mic Iliescu, voi alege să nu-mi mai bat capul cu asta. Înseamnă să nu mai apelaţi la sentiment. Nu mai am aşa ceva pentru vreunul dintre voi, ar însemna să fiu mult mai naiv decât sunt. Înseamnă să nu mai veniţi cu lozinci, nu mai ţine. Şi înseamnă, în primul rând, să-mi spuneţi din timp ce aveţi de gând să faceţi. Vreau să fie clar cum vedeţi voi lucrurile importante, ce aveţi de gând să faceţi în privinţa lor şi după ce calendar. Vreau să fiţi previzbili, să nu mă surprindeţi prea tare. Şi să nu îndrăzniţi cumva să mai legiferaţi în probleme importante prin ordonanţe de urgenţă! Ăsta e preţul votului meu.

De ce m-aţi enervat de data asta? Sunt trei lucruri. 1) Pentru că daţi zor cu adoptarea heirup a Codurilor, adică vreţi să legiferaţi în grabă, după principiul „dacă nu iese bine din prima, ajustăm p-ormă”, lucruri care privesc societatea în întregul ei. 2) Descentralizarea contracronometru, „făcută pe genunchi, heirupist, fără consultări, fără analize de impact, după modelul centralist al lui Liviu Dragnea” - l-am citat pe Ovidiu Voicu, blog gerul de la „La colţu’ străzii”.

Şi m-aţi mai enervat cu: 3) Ordonanţa deconcentratelor. Rău m-aţi enervat! De când v-aţi luat cu acte în regulă, pedeliştilor şi pesediştilor, îmi daţi impresia că doar un lucru v-a interesat: să vă împărţiţi tortul până la ultima firimitură. Acum aţi ajuns la directorii instituţiilor din subordinea ministerelor. De la şefii caselor de asigurări sau ai Gărzii Financiare, până la directorii de şcoli şi grădiniţe. Sună tare! Chiar dacă nu ajungeţi la administratorii de bloc, tot tare rămâne. V-aţi trezit să bulversaţi pentru cel puţin o lună mii de instituţii, în plină criză, vorba lui Mihnea Măruţă. Îmi pare rău, dar nu mai am nicio încredere în buna voastră credinţă.

Încurajaţi principiul „fură cât poţi, că vin alţii la putere, cu specialiştii lor!”. Fireşte, totul e îmbrăcat în cuvinte precum „Vreau să readuc seriozitatea şi consecvenţa” (Bazac, ministrul sănătăţii), „Mă interesează perfor manţa managerială, mai ales în condiţii dificile de criză” (Boc, premier), „Nu-s schimbări politice, ci schimbări necesare pentru creşterea performanţei în învăţământ (Andronescu, ministrul educaţiei). Câtă ipocrizie!

La faza asta, Geoană măcar a fost sincer („E o mascaradă să pretindem că şefii acestor structuri sunt funcţionari publici apolitici; prefer să vin cu ai mei şi să plec cu ai mei”). Cam asta spunea şi CDR în Contractul de 200 de zile: că are 15.000 de specialişti. Mă rog, nici vorbă să fi avut, dar măcar mi-au spus din capul locului că, dacă-i votez, mă scapă de pesederişti, oriunde s-ar afla ei.

Vă dau dreptate: şi liberalii au făcut la fel. Şi pesediştii, înaintea lor. Şi aşa mai departe. Fiindcă în România se construieşte după principiul coloanei infinitului: cum se ridică unul, cum îl strâng ceilalţi de gât. Aşa că adaug: nu veţi avea votul meu dacă mai pomeniţi vreodată „moştenirea dezastruoasă”! Vreau să duceţi căruţa mai departe, fiindcă, într-un fel sau în altul, cu toţii aţi consimţit la hârtoapele de pe traseu. Ptiu!

Comentaţi şi pe www.calinhera.blogspot.com

CITIŢI ŞI:

Băsescu şi PDL decontează criza

Ne puteți urmări și pe Google News