Dacă inflaţia va creşte mai mult decât valoarea bonificaţiilor, deciziile luate, ieri, de banca centrală ar putea face ca o bună parte dintre clienţii băncilor să-şi retragă banii din depozite.

Deciziile luate ieri de Banca Naţională a României (BNR) ar putea face ca o parte dintre clienţii băncilor care au depozite să încerce să şi le retragă, spun analiştii financiari chestionaţi de EVZ. Aşa cum menţionam şi în articolele precedente, BNR nu a modificat dobânda de politică monetară, valorarea ei rămânând la un nivel de 6,25%.

Mai mult, rezervele minime obligatorii atât pentru pasivele în lei, cât şi pentru cele în valută, au rămas nemodificate, în prezent valorile lor fiind de 15% şi respectiv 25%. "Sunt hotărâri menite să inspire căldură. Pe piaţa bancară aceste decizii vor duce la dobânzi ale depozitelor real negative", ne-a declarat analistul financiar Bogdan Baltazar.

Potrivit lui, o parte din cei care au depozite ar putea să-şi retragă banii dacă inflaţia va ajunge la un 8%-9%, iar bonificaţiile la economii nu sunt decât de 7%, având în vedere că vor fi impozitate şi câştigurile la depozite cu 16%.

"BNR monitorizează cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare", se arată în comunicatul BNR.

Guvernul a încurcat planurile băncii centrale

"După o campanie susţinută încă de la începutul anului de Banca Naţională pentru relaxarea condiţiilor monetare, decizia guvernului de a creşte TVA la 24% a modificat în mod cert strategia băncii centrale stabilită pentru următoarele luni", ne-a declarat Otilia Ciotău, economistul-şef al Piraeus Bank.

Ea spune că dacă inflaţia va sări în zona 7,5%-8,5% - plasarea într-o parte sau alta a intervalului fiind determinată de evoluţia cursului de schimb, BNR a pierdut posibilitatea de a tăia din dobânzi pentru a susţine relansarea economică, încheind probabil 2010 cu o rată de politică monetară de 6,25%.

"În condiţiile actuale, o creştere a dobânzii de politică monetară nu este justificată; ea nu ar face decât să frâneze şi mai mult o economie care nici măcar nu a început să-şi revină din recesiune", mai spune Ciotău.

Speranţe pentru leu

"Sper ca, după vineri, moneda europeană să reintre în coridorul de 4,1-4,3 lei", spune Baltazar. Economistul-şef al Piraeus Bank crede că un curs de schimb ridicat nu ar face decât să amplifice presiunile inflaţioniste şi să ducă rata anuală a inflaţiei la un nivel alarmant. Ea consideră că BNR va încerca menţinerea euro/ leu pentru următoarele luni în zona 4,25-4,35 lei.

REORIENTARE

Fondurile de investiţii, o alternativă bună

Dacă vreţi să vă înmulţiţi banii pentru "zile negre", o alternativă viabilă o reprezintă şi fondurile de investiţii. Acestea au avut randamente destul de bune în ultimele 12 luni, cu mult peste inflaţie.

Fondurile monetare precum BCR sau Raiffeisen au avut în ultimul an creşteri de peste 12% şi respectiv 11%. La fel şi fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix au obţinut în ultimele 12 luni, randamente în medie de peste 10%. Spre exemplu BT Clasic, un fond diversificat, a înregistrat o creştere de aproape 16%.

Cele mai spectaculoase majorări le-au avut fondurile de acţiuni. Aici, media de creştere a fost de peste 30%. Fondul Active Dinamic a avut un randament de peste 40%, în timp ce BT Index, de 50% mărire.