O echipă de oameni de știință are răspunsul la întrebarea: ”Care este durata de viață a fiecăruia dintre noi?”

GENEVA: O echipă de oameni de știință din Elveția, care cercetează speranța de viață, a declarat joi că a identificat cel mai mare număr de markeri genetici descoperiți vreodată și care sunt aproape în întregime noi din punct de vedere științific.

Răspunsul la întrebarea ”care este durata de viață a fiecăruia dintre noi” este codificat parțial în genomul sau materialul nostru genetic, conform cercetătorilor respectivi. Studiul a fost realizat de cercetători de la Institutul Elvețian de Bioinformatică (SIB), Spitalul Universitar Lausanne (CHUV), Universitatea din Lausanne și Institutul Federal Elvețian al Tehnologiei din Lausanne (EPFL). Studiul a folosit computere de înaltă performanță pentru a descoperi factorii genetici ce țin de durata noastră de viață și, de fapt, care au legătură cu orice boală. Pe perioada cercetării, oamenii de știința au identificat 16 markeri genetici asociați cu o durată de viață scăzută, 14 dintre aceștia reprezentând o noutate științifică absolută. "Acesta este cel mai mare set de markeri referitori la durata de viața descoperit până în prezent", a declarat reprezentantul SIB. Deși mediul în care trăim, inclusiv statutul nostru socio-economic sau alimentele pe care le consumăm, joacă cel mai mare rol în explicarea longevității, aproximativ 20-30% din variația duratei vieții umane ține de genom. Modificările survenite în anumite părți ale secvențelor ADN-ului uman, cum ar fi polimorfismele cu un singur nucleu (SNP), ar putea, prin urmare, să aibă legătură cu longevitatea, afirmă cercetătorii. "Până în prezent, cele mai cuprinzătoare studii au descoperit doar astfel de locuri în genom", a declarat prof. Zoltan Kutalik, lider de grup la SIB și profesor universitar în cadrul CHUV. "Aproximativ 10% din populație are o anumită configurație a acestor markere, care scurtează viața oamenilor cu mai mult de un an, în comparație cu media populației", a mai spus reprezentantul SIB. Oamenii de știință au analizat seturi de date pe un eșantion de 116.279 de persoane și 2.3 milioane de SNP umane. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Communication.