Comisia Europeană se va adresa statelor membre pentru a conveni teste de rezistenţă a infrastructurilor critice ale Uniunii după presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anuţat acest lucru miecuri seara la televiziunea germană ZDF şi Comisia a confirmat-o joi la prânz: statele membre vor fi contactate pentru a conveni zona de aplicare, metodologia şi calendarul acestor teste de rezistenţă fizică.
Comisia a propus la sfârşitul lui 2020 o directivă privind rezilienţa entităţilor critice care prevede asemenea teste. Această propunere a făcut în iunie obiectul unui acord între co-legislatori (Parlament şi Consiliu) şi Comisia speră că ea va fi adoptată în scurt timp. Executivul european susţine deja statele membre prin intermediul unor grupe de experţi şi prin finanţări de proiecte, a comentat o purtătoare de cuvânt.
„Un atentat inteligent”
Executivul nu vrea să tragă mai multe concluzii tehnice fară să cunoască cauzele scurgerilor din gazoducte care au avut loc. Dar în opinia comisarului Johansson, "este vorba de un atentat foarte inteligent care nu a putut fi comis de un grup de oameni normali" şi riscul este mare ca un stat să fie la originea atentatului. "Avem bineînţeles bănuieli, dar e prea devreme să facem o apreciere definitivă", a adăugat ea.
Obiect al tuturor bănuielilor după aceste evenimente, Moscova a contraatacat cerând miercuri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU şi arătând spre Statele Unite. NATO a denunţat de asemenea joi acţiuni de sabotaj "deliberate, nesăbuite şi iresponsabile" şi a asigurat că se va apăra împotriva utilizării energiei în "scopuri coercitive", notează lalibre.be.
(Traducere Rador)