Miniştrii trebuie să facă, zilele următoare, o listă cu proiectele pe care le consideră priorităţi şi de care nu se pot lipsi, urmând ca să rămână fără finanţare celelalte.

Bani suficienţi pentru salariile ciuntite, dar cu ce sacrificii? Strategia fiscal-bugetară pentru următorii trei ani elaborată de specialiştii Ministerului Finanţelor urmăreşte să taie cât mai mult cheltuielile pentru ca acestea să nu depăşească veniturile peste o anumtă limită.

Şi cum la cheltuielile de personal nu prea se mai poate umbla, Finanţele au propus să se renunţe la unele proiecte de investiţii. Obiectivul ministerului este ca bugetul general consolidat să nu înregistreze un deficit mai mare de 4,4% din produsul intern brut (PIB), iar în 2012 indicatorul să nu depăşească 3% din PIB.

Totodată, cheltuielile de personal nu vor urca peste 7,3% din PIB în 2011 şi nici peste 7,1% din PIB în anul următor, potrivit expunerii de motive pentru proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori.

La ce nu renunţă miniştrii

Joi, miniştrii s-au întâlnit pentru a doua rundă de discuţii pe tema strategiei bugetare pentru anii 2011-2013. Asta după ce miercuri, în timpul şedinţei de guvern, membrii cabinetului au contestat cadrul fiscal-bugetar prezentat de şeful Finanţe lor, Sebastian Vlădescu, motivând că au fost incluse alte proiecte de investiţii decât cele prioritare.

Astfel, premierul i-a cerut lui Vlădescu să se revadă cu miniştrii pentru a stabili care sunt proiectele importante. Premierul a cerut ca în planul de investiţii să fie incluse doar proiecte care pot fi finalizate.

Ministerul Transporturilor are o listă de proiecte pe care ar trebui să le continuie cu orice preţ. Asta va însemna însă că va trebui să renunţe la multe altele. Cum ar fi la autostrada Bechtel, la care nu s-a mai lucrat, de altfel de luni bune. În proces de conservare ar putea să intre şi şantierele autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Acolo se lucrează acum în ritm redus, în condiţiile în care s-au realizat deja lucrări în contul banilor alocaţi în acest an, respectiv 900 de milioane de lei.

La ce nu poate renunţa ministerul? „La autostrada Nădlac-Constanţa, care face parte din Coridoul IV Paneuropean”, spune Adrian Ionescu, şef departament infrastructură din minister.

Ministerul Sănătăţii şi-a propus să aloce în acest an şi anul viitor bani pentru finalizarea unor spitale începute în anii ’90. „Anul acesta s-a prevăzut finalizarea a zece spitale, iar anul viitor a altor patru”, explică Oana Grigore, de la Ministerul Sănătăţii.

În plus, e nevoie de fonduri pentru reabilitarea a zeci de maternităţi din ţară, într-un program făcut în parteneriat cu Banca Mondială.

Un alt proiect se referă la cumpărarea câtorva zeci de ambulanţe pentru medicii care fac gărzi în centrele de permanenţă din mai mult judeţe ale ţării. O iniţiativă lansată de fostul ministru al sănătăţii Eugen Nicolăescu, care prevedea construirea a zece spitale de urgenţă în ţară, a fost anulată. (A contribuit Geta Roman)

PLANUL LUI BOC

Se pregătesc noi valuri de concedieri la stat

Celor 70.000 bugetari care îşi vor pierde locul de muncă în 2010 e posibil să le urmeze alte 125.000 de persoane în prezent angajate în sectorul public, susţine Andreea Paul-Vass, consilierul premierului Emil Boc. Ea a declarat, pentru Pro TV, că „o analiză de optimalitate care porneşte de sus în jos” poate să reclame nevoia unor suplimentări de restructurare de 125.000 persoane. Asta după ce „ne-am propus în acelaşi pachet de măsuri o restructurare de cel puţin 70.000 de bugetari până la sfârşitul anului. Asta se traduce în revenirea foarte rapidă la nivelul actual al salariilor şi pensiilor”, a adăugat Vass.

INVESTIŢII DOAR ÎN OAMENI

Codaşi la renovarea şcolilor

Andreea Archip

În România, educaţia nu este blocată doar de protestele dascălilor, care îşi cer drepturile salariale. Lipsa banilor a pus pe butuci şi orice investiţie în reabilitarea şcolilor.

Ministerul Educaţiei derulează însă mai multe programe care vizează pregătirea cadrelor didactice sau reconversia acestora în alte discipline decât cele de bază.

Unul dintre acestea, realizat cu fonduri structurale, îşi propune formarea de consilieri şi „asistenţ-suport” pentru implementarea strategiei de descentralizare, altul se referă la pregătirea administratorilor de reţea. În desfăşurare este şi programul de combatere a violenţei în şcoli.

Şcolile, începute şi neterminate

În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura şcolară, acestea s-au oprit în 2010, proiectele strategice de reabilitare sau de „asigurare a facilităţilor minime pentru şcolile din zonele sărace” având termen de derulare între 2004 şi 2009.

Din nefericire, stoparea acestora nu a însemnat şi finalizarea lor, mii de şcoli fiind începute şi neterminate.

„În toată ţara sunt 4.300 de şantiere deschise, în general, fără să fi existat în prealabil criterii după care să se fi apreciat necesitatea de a deschide sau nu şantierul. În acest moment, ministerul are aproximativ 4 milioane de lei datorii de la aceste şantiere”, anunţa, anul trecut, fostul ministru Ecaterina Andronescu.