Ministerul Sănătății nu respectă mai nimic din promisiunile făcute public medicilor care s-au revoltat că muncesc peste 30 de ore legat și pe bani puțini. Proiectul ordinului care rectifică organizarea gărzilor îi obligă pe doctori să le facă, vor - nu vor. Ba mai mult, bani pentru gărzi vor primi ca în 2009 și nu au dreptul să negocieze câte ore vor munci în plus în spitale. Dacă nu le convine, n-au decât să-și facă bagajele și să plece, că altă opțiune nu mai au

După ce au înăbușit revolta aruncând câteva promisiuni deșarte, în direct, la tv, guvernanții le pregătesc o lovitură grea medicilor care au avut tupeul să se plângă că muncesc prea mult și că sunt prost plătiți.

Pe site-ul Ministerului Sănătății a fost postat, vineri, proiectul de „ordin pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 870/2004”. Deocamdată proiectul este în dezbatere publică, până pe 29 septembrie, și, cel puțin teoretic, oricine poate aduce amendamente. Doar că nu o dată s-a întâmplat ca astfel de proiecte să fie publicate în Monitorul Oficial și să devină lege înainte să expire timpul de dezbatere. Ceea ce, în cazul de față, ar fi o problemă extrem gravă. Pentru că, documentul ascunde capcane uriașe destinate medicilor care fac gărzi.

Ținuți în lesă, prin contract

Poate cea mai periculoasă capcană este cea care-i obligă pur și simplu pe medici să facă gărzile. Punctul 46 din documentul citat modifică articolul 58, alin.1 din infamul Ordin 870/2004, doar că îl face să sune așa: „Refuzul medicilor de a respecta programul de lucru, de a acorda consultații interdisciplinare și de a respecta graficele de gărzi întocmite lunar de conducerea secțiilor, serviciilor medicale, laboratoarelor și a compartimentelor și aprobate de conducerea unității sanitare, conform contractului individual de muncă de bază de la normă și a contractului individual de muncă cu timp parțial, acolo unde este cazul, constituie abatere disciplinară”.

Asta înseamnă că stăpânul suprem e șeful de secție, care decide câte gărzi face fiecare doctor, când și cum le face, fără ca medicul în cauză să aibă dreptul să spună vreun „pîs”.

„Se introduce obligativitatea respectării graficului de gărzi, făcut după bunul plac al şefilor de secţie şi al managerilor, sub ameninţarea sancţionărilor disciplinare”, explică, pentru EVZ, dr. Tudor Ciuhadaru.

Iar acest laț în jurul gâtului medicilor se va strânge foarte repede, pentru că, spune Ciuhodaru, „deja se cer liste cu cei care vor face gărzi. Apoi, din cei care refuză, vor da afară un revoltat şi au rezolvat problema. Toată lumea o să facă gărzi după cum vor ei”.

Muncă silnică prost plătită

Nici vorbă în acest documentul de pe site-ul Ministerului Sănătății (MS) de libertatea medicilor de a nu semna Contract individual de muncă pentru timp parțial (CIM TP) sau despre dreptul de a-și negocia numărul orelor de gardă, așa cum li se promisese sindicaliștilor la „negocierile” din ultimele două săptămâni. Ba din contra, e și mai rău. Dacă combinăm obligația de a face gărzile din proiectul MS cu faptul că în Contractul distribuit în spitale (FACSIMIL 1) scrie că acestea sunt valabile pe perioadă nedeterminată (articolul C din CIM TP), reiese că medicii sunt condamnați la muncă silnică pe viață sau până când își dau demisia și pleacă în privat sau în alte țări unde nu vor fi tratați ca negri pe plantație. Că dreptul să-și dea demisia încă îl mai au

 Să nu uităm și faptul că, în același CIM TP mai apare, tot negru pe alb, la capitolul „Salarizare”, articolul H, al.2, sintagma „Salariul de bază brut lunar (la nivelul maxim al funcției din 2009)...”. Or asta înseamnă că, pe lângă faptul că sunt forțați să facă gărzile fără să cârnească, o mai fac și la tarif de un leu ora, ca acum 7 ani! „Soluţia e în mâinile noastre. Nu e nevoie de nicio nouă ordonanţă de urgenţă şi nici de vreo nouă lege. Actualele acte normative (Ordonanţa 20, Codul Muncii, Constituţia României, Directiva Europeana 88/2003) permit ca toate, dar absolut toate revendicările să fie puse imediat în aplicare!”, subliniază Tudor Ciuhodaru.

Universitarii și șefii din spitale, „favoriții” sistemului

Incredibil, însă, în proiectul Ministerului Sănătății, există și o categorie, spunem noi, a „fericiților”: cei care nu sunt obligați să facă ceva ce nu vor. Mai exact, la punctul 41 stă scris: „(2) Cadrele didactice care ocupă funcția de profesor sau conferențiar nu au obligația de a efectua gărzi. În această situație, cadrele didactice vor presta activitate de 6 sau 7 ore zilnic în cursul dimineții, în funcție de specialitate”. Fericiţi sunt și toți șefii din spital (de secții, de laboratoare, etc), întrucât „persoanele care ocupă funcții de conducere în cadrul unităților sanitare au program de 8 ore zilnic”.

Au doar teoretic dreptul să se odihnească

Acelaşi proiect al MS, arată că, teoretic, după gardă, medicii se pot odihni 24 de ore. Doar că, practic, n-au cum s-o facă. „Art. 5^2 În situația în care se acordă ziua liberă prevăzută la art. 5^1, completarea orelor care fac parte din norma de bază, de 5, 6 sau 7 ore zilnic se poate face prin prelungirea activității curente aferente altor zile din cursul lunii, având în vedere specialitatea, adresabilitatea și modul concret de organizare a activității”. Cu alte cuvinte, spune dr. Tudor Ciuhodaru, „liberul de după gardă ori nu se aplică ori se recuperează. Eventual printro nouă gardă. Iertați-mi inocența dar credeam că e pentru odihnă unde vrei tu, nu tot la locul de muncă”. Același „liber” de după gardă e, oricum, și el, la mâna șefilor (punctul 13, articolul 5^4, din proiectul MS).

Liber la cumulul de funcții

Dacă până acum ni se părea ciudat că unii medici erau și șefi de secție, și cadre didactice, și consilieri, ba mai aveau și tot felul de colaborări pe la clinici private, ei, bine, proiectul MS transformă în normalitate cumulul de funcții și de salarii.

„Medicii și farmaciștii pot desfășura activitate integrată prin cumul de funcții în spitale, institute și centre medicale clinice, centre de diagnostic și tratament, laboratoare și cabinete medicale, farmacii cu circuit deschis și circuit închis, direcții de sănătate publică, unități de cercetare științifică medicală sau farmaceutică, agreate de instituțiile de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman”. (Punctul 24 de proiect).

Rezidenții, puși la muncă, dar neplătiți

Cel mai rău o duc rezidenții. Cei din anul I și II sunt total ignorați, Abia din anul III rezidenții sunt incluși oficial în linia de gardă, dar „numai în specialitatea în care sunt confirmaţi”. Acest punct 30 din proiect nu specifică, însă, dacă ei vor fi plătiți pentru aceste ore suplimentare. Spunem asta pentru că doar pentru rezidenții din anul IV, care au dreptul de a fi incluși oficial în linia I de gardă, se specifică expres faptul că asta înseamnă ore „în afara programului normal de muncă” și, ca atare, pot avea pretenția să fie remunerați pentru ele.