Sărbătoare la Berlin, tiruri de artilerie în estul Ucrainei - la un sfert de secol de la prăbușirea Cortinei de Fier, Europa rămâne un câmp de luptă.
După un sfert de veac de la căderea Zidului Berlinului, simbolul unei Europe divizate, rănile trecutului nu s-au vindecat încă pe Bătrânul Continent, scenă a unei noi confruntări ideologice între Est și Vest. Atmosfera de sărbătoare de la Berlin a fost umbrită de luptele reluate, mult mai intens, la câteva mii de kilometri de capitala germană, în sud-estul Ucrainei, la jumătate de an după anexarea Crimeii de către Rusia.
„Zidurile dictaturii”
Căderea Zidului Berlinului este un semnal de speranță pentru țări precum Ucraina, Siria, Irak, unde „libertățile sunt amenințate sau chiar călcate în picioare”, a declarat ieri cancelarul german Angela Merkel, cu ocazia ceremoniilor de dedicate momentului istoric. „Putem schimba lucrurile în bine - acesta este mesajul căderii Zidului” la 9 noiembrie
Alte ziduri, simbolice de data aceasta, rămân însă în picioare, cele ale „urii, dictaturii, violenței, ideologiei”, a avertizat șefa executivului german la ceremoniile de la Berlin la care au participat circa un milion de localnici și străini. Spre deosebire de festivitățile de acum cinci ani, anul acesta niciun șef de stat nu a fost invitat, ceremoniile fiind dedicate populației. Un număr de 138 de oameni au murit încercând să treacă zidul, din 1961 când a fost ridicat, până în 1989. În acest an, pe 9 noiembrie, după mai multe săptămâni de manifestaţii ample ale est-germanilor care cereau mai multă libertate, regimul comunist a anunţat că cetăţenii pot călători liber în străinătate. Câteva ore mai târziu, poliţiştii de frontieră din Berlinul de Est,
După căderea întunericului, circa 8.000 de baloane cu heliu iluminate (foto sus), aranjate de-a lungul celor 15 kilometri ai fostului zid, au fost eliberate, un omagiu adus celor care au trăit în spatele zidului.
Estul răzvrătit al Ucrainei fi erbe din nou
Invitat la ceremoniile de ieri, alături de Lech Walesa, figură centrală a mișcării anticomuniste din Polonia, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a avertizat că „lumea se află la un pas de un nou Război Rece iar unii spun că acesta deja a început”. Gorbaciov a învinovățit Occidentul pentru actuala criză din Ucraina, „profitând de o Rusie slăbită și declarându-și dominația asupra lumii”. În tot acest răstimp, la Donețk, centrul mișcării separatiste din estul Ucrainei, au izbucnit noi lupte, cele mai intense din ultima lună. Armata ucraineană a lansat tiruri asupra fiefului insurgenților, la scurt timp după ce aceștia au primit întăriri. Convoaie de tancuri și camioane au fost văzute în diferite zone ale autoproclametei republici Donețk, transportând armament și soldați în uniforme lipsite de însemne militare. Kievul a acuzat din nou Rusia că a trimis ajutor militar separatiștilor din estul Ucrainei.