NATO va reveni marți la scena uneia dintre cele mai controversate decizii ale sale, intenționând să-și reitereze promisiunea cum că Ucraina - care îndură acum a zecea lună de război cu Rusia - va adera într-o bună zi la cea mai mare alianță militară din lume. Miniștrii de externe ai NATO se vor întâlni pentru două zile la Palatul Parlamentului din București, capitala României. E același loc în care, în aprilie 2008, președintele american George W. Bush și-a convins aliații să deschidă poarta NATO pentru Ucraina și Georgia, în ciuda obiecțiilor vehemente ale Rusiei.

„NATO salută aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și Georgiei privind aderarea la NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membri NATO”, au afirmat liderii într-un comunicat. Președintele rus Vladimir Putin, prezent și el la acea reuniune, a calificat decizia drept o „amenințare directă” la adresa securității Rusiei.

Cam după patru luni armata rusă avea să invadeze Georgia.

Unii experții califică decizia de la București drept o eroare enormă care a făcut ca Rusia să se simtă presată de aparenta expansiune necontenită a NATO. Alianța contraargumentează că statele ei nu presează alte țări să adere și că unele țări au cerut să adere pentru a fi protejate de Rusia - cum procedează acum Finlanda și Suedia.

După mai bine de 14 ani, NATO va promite acum să sprijine pe termen lung Ucraina, care se apară în prezent de atacurile aeriene cu rachete și terestre ale Rusiei - dintre care multe au lovit rețeaua electrică și alte elemente de infrastructură civilă, lăsând milioane de oameni fără electricitate și căldură.

„NATO va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar. Nu vom da înapoi”, a promis săptămâna trecută secretarul general NATO Jens Stoltenberg, cel mai înalt demnitar civil al alianței.

În ultimii ani s-au alăturat alianței conduse de SUA și Macedonia de Nord și Muntenegru. Prin acest fapt, a declarat Stoltenberg, „am demonstrat că poarta NATO e deschisă și că decizia în privința apartenenței le aparține aliaților din NATO și țărilor aspirante. Acesta este și mesajul destinat Ucrainei”.

E probabil ca la întâlnirea de la București să se anunțe noi promisiuni de sprijin non-letal pentru Ucraina: carburant, generatoare electrice, provizii medicale, echipamente de iarnă și dispozitive de bruiaj anti-dronă.

„Pe termen lung vom ajuta Ucraina”

E de asemenea probabil ca unii aliați să anunțe în nume individual noi livrări de echipament militar către Ucraina - în principal sisteme antiaeriene de care Kievul are nevoie cu disperare pentru a-și proteja cerul. NATO, în sine, nu va oferi astfel de ajutoare pentru a evita să fie implicată într-un război extins cu Rusia înarmată nuclear.

Însă miniștrii, alături de omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, vor examina și politici pe termen lung.

„Pe termen lung vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamente sovietice la standardele, doctrina și instrucția NATO moderne”, a declarat Stoltenberg. Fapt care nu numai că va consolida armata ucraineană și o va ajuta să se integreze mai bine, dar va îndeplini și unele condiții necesare pentru aderare.

Acestea fiind spuse, Ucraina nu va adera la NATO nicicând prea curând. Dat fiind că Crimeea e anexată, iar enclavele din sud și est sunt controlate de armata rusă și forțe rusofile separatiste, nu este acum clar nici măcar cum vor arăta granițele Ucrainei.

Mulți dintre cei 30 de aliați consideră că accentul ar trebui pus acum doar pe înfrângerea Rusiei.

Dar chiar dacă asupra multor aliați crește presiunea economică - scumpirea energiei și gazelor, plus inflație, toate exacerbate de război -, Stoltenberg a afirmat că nu va presa Ucraina pentru a începe negocieri de pace și, de fapt, mai mulți diplomați NATO și UE spun că Putin nici nu pare dispus să se așeze la masa negocierilor.

„Cele mai multe războaie se încheie prin negocieri”, a declarat el. „Dar ce se întâmplă la masa negocierilor depinde de ce se petrece pe câmpul de luptă. În consecință, cea mai bună cale de a înmulți șansele unei soluții pașnice este să sprijinim Ucraina.”

Miniștrii de externe ai Bosniei, Georgiei și Moldovei - trei parteneri despre care NATO afirmă că sunt presați tot mai mult de Rusia - se vor afla și ei la București. Stoltenberg a declarat că NATO „va lua noi măsuri pentru a le ajuta să-și protejeze independența și pentru a le consolida capacitatea de a se apăra singure”, notează apnews.com

(Traducere Rador)