Actualitate
După 12 ani s-a găsit o soluție PROVIZORIE de stopare a poluării de la Moldomin care afectează 18.000 de oameni I FOTO
După 12 ani de contaminare cu praf chimic la Moldova Nouă, a fost găsită o soluție provizorie de stopare a poluării. Fostul iaz de decantare de la mina de cupru va fi umezit, folosindu-se un sistem de irigații din agricultură. Ecologiștii din zonă avertizează însă autoritățile că e nevoie de ceva mai mult, iar costurile sunt nesemnificative.
Deschisă în 1965, mina din Caraș Severin a rămas doar o sursă de fier vechi, imediat după izbucnirea scandalului care l-a avut în centru pe fostul director Iacob Chișărău, care a vândut toate hărțile zăcămintelor. De 12 ani, peste 150 de hectare de pământ acoperite de pulberi fine, cu o grosime medie de 1,50 metri poluează locluitorii de-o parte și de alta a Dunării, 18.000 de suflete.
Zona din jurul fostei Moldomin, vechea mină de cupru de la Moldova Nouă, Caraș Severin, inaugurată în 1965 și închisă în 2009, arată ca un peisaj selenar, cu praful de culoare galben în ocru, cu irizații roșiatice sau albastre verzui în jurul pietrelor întâlnite în cale.
Ca urmare a unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) dată în cadrul unei proceduri de infringement declanşată împotriva României în 2016 de Comisia Europeană, autoritățile pregătesc umectarea iazului Boșneag, pentru a reduce poluarea cu pulberi ridicate de vânt și purtate până în Serbia.
”Soluţia de stopare a poluării găsită de Ministerul Economiei constă în umectarea iazului cu instalaţii de stropire folosite în irigarea culturilor agricole şi ar fi urmat ca potrivit deciziei CJCE să fie finalizată în luna august 2018. De curând Ministerul Economiei a informat GEC Nera că a obţinut din partea CJCE o amânare a termenului de punere în funcţiune a instalaţiei de umectare iar la sfârşitul lunii decembrie 2018 aceasta va funcţiona. Oficialii afirmă corect că este vorba de o soluţie provizorie pentru conformare la decizia CJUE iar GEC Nera mai adaugă că soluţia tehnică este una mai degrabă pompieristică şi improvizată, care nu are legătură cu realitatea din teren şi prin care se cheltuiesc cca 1,7 milioane de Euro de la bugetul stat. La sfarsitul lucrarii destinate umectării iazului este foarte posibil să nu se producă schimbările aşteptate în ce priveşte stoparea poluării deoarece costurile de umectare pe 120 ha sunt foarte mari iar bani nu vor exista exact când începe furtuna de praf. Pe de altă parte aceşti bani cel mai probabil vor fi administraţi de lichidatorul judiciar al SC Moldomin care în trecut a mai „lichidat” fonduri destinate aceluiaşi scop fără nici un efect asupra poluării. Nu trebuie neglijat şi riscul ca instalaţia de umectare să fie furată de pe iaz aşa cum s-a întâmplat în trecut şi cu conductele de descărcare în acelaşi iaz a apelor industriale provenite de la uzina de preparare a cuprului a SC Moldomin”, transmite Grupul Ecologist (GEC) Nera, cel mai activ ong de profil din zonă.
Plantarea de copaci și arbuști, soluție împotriva poluării
Ecologiștii spun însă și că, până la soluționarea concretă a poluării, ideal ar fi să se planteze vegetație pe zona respectivă. ”Consolidarea vegetativă este singura soluţie durabilă şi cu costuri mici de întreţinere. Este necesar ca această consolidare vegetativă a iazului să înceapă imediat după punerea în funcţiune a instalaţiei de umectare iar GEC Nera afirmă că cheia problemei consta în introducerea în apa de stropire a unei combinatii de substanţe fertilizante, a un agregant pentru praf si a unor substanţe neutralizante pentru rezidurile de Cu, Zn si S din deşeul depozitat pe iaz, toate acestea în cantităţi care să nu blocheze duzele aspersoarelor. O mare responsabilitate în acest sens o au APM Caraş – Severin şi Primăria Moldova Nouă care trebuie să impună, prin actele de reglementare ce urmează să le emită cu privire functionarea instalaţiei de umectare, luarea unor astfel de măsuri încă de la punerea în funcţiune a instalaţiei”, explică Doina Mărgineanu de la GEC Nera.
Recomandările noastre
