După ce a fost eliminată din programă în urmă cu trei ani, teoria evoluţionistă îşi recâştigă statutul în manualele şcolare, alături de învăţăturile biblice.

La fix două sute de ani de la naşterea lui Charles Darwin, teoria evoluţionistă a acestuia rămâne un subiect controversat pentru şcoala românească. După ce, acum trei ani, a scos capitolul dedicat teoriei evoluţioniste din manuale, pe motiv că aceasta se învaţă „implicit“, Ministerul Educaţiei a hotărât să-l reintroducă în programa de clasa a VIII-a. Adepţii creaţionismului s-au strâns însă în jurul ideii că până şi biologia poate accepta câteva adăugiri de ordin creştin. Astfel, pe piaţa de manuale şcolare, au apărut „accesoriile curriculare“ care adaugă citate din Biblie lângă clasificările biologice. Majoritatea elevilor pun miza pe religie

România rămâne astfel în rândul ţărilor care par a îmbrăţişa mai mult credinţa în Dumnezeu decât anumite explicaţii ştiinţifice.

• Un studiu realizat la sfârşitul anului 2007 de Metro Media Transilvania şi Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, intitulat „Calitatea educaţiei în învăţământul preuniversitar“, arăta că 60% dintre cei intervievaţi considerau că religia explică mai bine apariţia omului şi a universului, în timp ce doar 27% se declarau încrezători în ştiinţă.
• Apoi, 73% dintre intervievaţi afirmau că omul a fost creat de Dumnezeu, în timp ce doar 14% admiteau că ne tragem din maimuţă.

O simplă discuţie cu elevii Colegiului Naţional „Sfântul Sava“ din Capitală arată că subiectul, chiar dacă nu mai are parte de un capitol întreg în manuale, trezeşte încă atenţia tinerilor. Fiecare îşi face o imagine

Pe când era în clasa a treia, Alexandru a ridicat două degete şi i-a pus o întrebare profesoarei de religie: „Se trag oamenii din maimuţă?“. Au discutat cinci minute atunci - la vârsta aceea, Alexandru şi colegii lui se plictiseau repede, li se făcea foame, începeau să caşte şi să se foiască în bănci. Maimuţele şi Dumnezeu cel din Ceruri puteau să mai aştepte. Până să ajungă în clasa a XI-a, avea să afle lucruri multe de peste tot. Le expune cu cap şi coadă, cu multe înţelesuri şi legături. „Ar fi păcat să nu afle toată lumea despre teoria evoluţionistă. Ar trebui să se cunoască mai multe puncte de vedere în legătură cu modul în care ne-am format noi“, crede băiatul.

Până la urmă, nu e rău nici dacă teoria creaţionistă câştigă teren, continuă colegul său Felix: „Mai era o teorie, care spunea că extratereştrii au pus bazele vieţii pe Pământ. Până la urmă, fiecare trebuie să-şi facă o imagine...“.

Sunt puţini cei care iau lucrurile pe de-a-ntregul, fără să gândească şi să revizuiască cele „primite“. Şi dacă e să te uiţi doar la câte „interpretări“ are Biblia, nu poţi să nu-i dai dreptate lui Felix.

Indiferent ce crezi însă, teoria evoluţionistă nu poate fi ocolită. Apare chiar şi acolo unde în manual nu e menţionată explicit, de exemplu în discuţii despre sistemul circulator al vieţuitoarelor. În opinia lui Felix, şi religia este importantă, atunci când vorbeşte mai mult despre normele de purtare decât despre sfintele taine.

Bianca n-a văzut prea mulţi oameni ai bisericii flexibili. E de acord, ca şi ceilalţi, că Darwin şi Dumnezeu au destul loc în şcoală şi, în general, în lumea asta plină de păreri.

LA ORA DE RELIGIE

„Darwin spunea că lumea a fost creată de Dumnezeu“

Teoria lui Darwin a dispărut cu numele din cuprinsul manualelor, însă profesorii spun că asta nu-i poate împiedica să o invoce atunci când elevii au nevoie de răspunsuri. Teoria evoluţionistă nu poate fi evitată, spun unii dintre ei.

Ecaterina Nedelciu predă de trei ani biologia la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“. „Dispariţia lui Darwin din manual a fost treptată“, explică profesoara. „Practic, el nu a dispărut deodată, el încă există în lecţii, însă a dispărut capitolul despre evoluţionism din manualele de clasa a XII-a. Mai sunt în manualele de ştiinţe, pentru cei de profil uman. Şi ici-colo în manualele de zoologie, în manualele de genetică sunt inserate noţiuni ce ţin de evoluţionism“, spune ea.

„Ideea de evoluţie e un concept complex“

La momentul scoaterii lecţiilor despre evoluţionism, motivarea ministerului a fost că programa era foarte încărcată. „Dar, până la urmă, nu se poate vorbi despre dispariţia lui Darwin din biologie“, crede profesoara.

„Pentru că te întreabă copiii când faci lecţii de una, de alta. Într-adevăr, în şcoală se merge mult şi pe teoria creaţionistă, la religie, însă nu trebuie neapărat să se bată cap în cap“, arată Ecaterina Nedelciu. Darwin ar merita măcar o lecţie în programă: „Nu chiar un capitol, pentru că este programa încărcată, dar o lecţie este necesară, mai ales pentru că elevii pun anumite întrebări“, spune Nedelciu.

„E o mare prostie! Ideea de evoluţie trebuie studiată în anii terminali, pentru că este un concept complex. Elevii trebuie să aibă posibilitatea să aleagă, să opteze pentru cum văd ei evoluţia umanităţii. Acum, practic, nu au nicio explicaţie cu privire la modul în care a evoluat specia umană“, spune şi un profesor de biologie din Bucureşti.

Deşi în mod tradiţional se află pe poziţii diferite, profesorii de religie nu se transformă în adversari ai evoluţioniştilor. Spun doar că teoria evoluţionistă este prea complexă pentru a fi studiată la vârste fragede. „Darwin spunea că lumea a fost creată de Dumnezeu, tot regnul animal, inclusiv maimuţa. Apoi a dezvoltat ideea conform căreia omul a evoluat din maimuţă. Idee pe care mai apoi, la maturitatea fizică şi emoţională, a retractat-o“, spune preotul şi profesorul Ion Dragu, din Vrancea.

Scoaterea lui Darwin din manualul de biologie este considerată de profesor, deopotrivă, un lucru bun şi rău. „Într-un fel este o parte bună, pentru că nu se învaţă două lucruri diferite. Pe de altă parte, ar trebui prezentate cele două teorii, ca simple teorii, nu lucruri dovedite“, spune Dragu. „Cum poţi studia ştiinţa implicit?“

Societatea civilă a reacţionat la decizia Ministerului Educaţiei din 2006 de a scoate teoria evoluţionistă din manuale şi de a o introduce „implicit“, lăsând la alegerea profesorului dacă să o menţioneze sau nu.

Remus Cernea, preşedintele ONG-lui Asociaţia Umanistă Română, crede că astfel România a de venit singura ţară europeană care a trecut printr-un astfel de proces. „Acţiunea s-a făcut pe tăcute, fără un anunţ prealabil din partea autorităţilor, ceea ce dă încă o dată măsura iresponsabilităţii şi laşităţii acestora“, crede Remus Cernea. „Au spus că teoria se studiază «implicit ». Nici teorema lui Pitagora nu se studiază implicit, nici tabloul lui Mendeleev nu se studiază implicit. Cum poţi studia ştiinţa implicit?“, spune Cernea. (A contribuit Raluca Curteanu)

PĂRERE CREŞTINĂ „Evoluţioniştii atei consideră parazitismul un proces întâmplător“ Pe piaţa manualelor şi a „accesoriilor curriculare“ din România, „lupta“ dintre creaţionism şi evoluţionism a dus la apariţia unor lucrări ce pot părea ciudate.

• Un astfel de „accesoriu curricular“ - pentru care profesorul poate opta sau nu - intitulat „Biologie. Măiestrie şi strălucire divină în biosferă“ pentru clasa a IX-a (Editura Casa Cărţii, Oradea, 2006), conţine fragmente ce încearcă explicaţii creştine pentru teorii ştiinţifice: „Evoluţioniştii atei consideră parazitismul un proces întâmplător, în care unele organisme «au renunţat» la «munca de căutare sau sinteză (plante) a hranei», găsind-o de-a gata în alte fiinţe vii, s-au adaptat şi prin selecţie naturală au supravieţuit şi perpetuat reproducându-se. Să fi creat Dumnezeu fiinţe care să trăiască fără «să muncească», consumând «din viaţa altor fiinţe»?“. Apoi, apar în cartea citată unele evaluări ale cunştinţelor de biologie, de genul: „Completează spaţiile punctate: (...) c). Dumnezeu ........ vasele de sânge astfel încât să poată iriga tot corpul“.