România va avea încă un drum de mare viteză. În perioada următoare va începe procedura studiului de fezabilitate pentru Autostradă/Drum Expres Bucureşti-Giurgiu. Consultările legate de acest proiect vor fi lansate zilele viitoare. Vestea vine din fruntea CNIR.
Drum de mare viteză în România
Drum Expres Bucureşti-Giurgiu va fluidiza traficul și va asigura o conexiune rapidă între cele două puncte importante din țară. Potrivit șefului Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere Gabriel Budescu, consultările încep în perioada următoare. De asemenea, se pregătește documentația pentru încă un pod peste Dunăre.
„De la Giurgiu va fi această legătură modernă, până la Autostrada A 0 Bucureşti Sud sau chiar până la Autostrada A 1 Bucureşti-Piteşti respectiv A 2 -Autostrada Soarelui”, spune reprezentantul CNIR.
Se analizează mai multe variante
Conform șefului Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere, se vor analiza mai multe variante privind viitoarea rută.
„Cel puţin 5 scenarii printre care conexiunea cu viitorul Drum de mare viteză Bucureşti-Alexandria, cu A 1 Bucureşti-Piteşti şi A 2 Bucureşti-Constanţa”, a mai spus Gabriel Budescu.
Drum de mare viteză . Sursa foto: Facebook/ CNAiR
În plus, reprezentantul CNIR susține că se va opta pentru varianta optimă din punct de vedere tehnic și financiar. De asemenea, detaliile legate de profilul noului drum vor fi stabilite în cadrul consultărilor.
„Dacă datele de trafic de perspectivă ne arată că este nevoie de autostradă, atunci vom face din start autostradă”, a mai spus acesta.
Drum expres în România
În perioada următoare, reprezentanții CNIR vor discuta cu proiectantul vizavi de materialele necesare. Astfel, aceștia vor stabili dacă se vor utiliza materiale de construcții din țară sau din străinătate.
„Cred că este foarte important să decidem dacă facem drumul din beton, cimentul fiind produs în România sau din bitum, dar pe care îl importăm”, a adăugat reprezentantul CNIR.
Perioada studiului de fezabilitate pentru drumul de mare viteză-Giurgiu se poate întinde până la 24 de luni. Inițiativa a fost lansată de CNIR.