Fântâna Mare sau Bașpunar, singurul sat din Dobrogea locuit în totalitate de etnici turci, își datorează existența unui izvor de la care localnicii și animalele se alimentează cu apă. Nici în comunism și nici după anii ’90, autoritățile nu s-au ocupat să tragă apă curentă, ignorând chinul oamenilor, nevoiți să trăiască mai rău ca în evul mediu. În ultimii ani a fost un proiect, însă a picat după ce a fost ales primar un candidat PNL.
Încremenit parcă la sfârșitul secolului al XIXlea, când Imperiul Otoman a părăsit meleagurile Dobrogei, satul Bașpunar te atrage prin aspectul oriental. Cea mai înaltă clădire, din așezarea înconjurată de dealuri calcaroase, este geamia din centru, cu un minaret alb. În fața ei, o cișmea amenajată de guvernul turc, având o cupolă de culoare turcoaz care strălucește de la depărtare.
Cișmeaua a fost construită, recent, pe izvorul satului, cu trei robineți din care apa de izvor curge întruna, pentru localnici. Separat, apa se revarsă și într-un jgheab așezat pe lungimea gardului geamiei și din care se adapă animalele și păsările din sat. Aici trăiesc peste 360 de turci, 60 dintre ei fiind copii cu vârste între 1 și 16 ani. Cu mici excepții, casele sunt mici, din chirpici, înconjurate de garduri din piatră, cu mici grădini și cuptor în curte. Și, în contrast total cu aspectul oriental al micii așezări, nu există gospodărie în care să nu vezi mănunchiuri uriașe de bidoane din plastic. Sunt ustensilele cu care, zi de zi, dintotdeauna, oamenii se duc la cișmea după apă.
„Epoca de piatră, asta este realitatea”
În timp ce copiii din sat se spală pe picioare sau beau apă de la cișmea, zeci de vite se adapă la jgheab. Sebatin Memet, șeful comunității turce din sat, privește spectacolul de pe prispa casei sale. „Am avut norocul cu oamenii de afaceri turci care au amenajat cișmeaua, că altfel beam apă din bălegar. E singura noastră sursă de apă. De aceea nu putem avea o baie în casă, o bucătărie modernă, femeile noastre spală la mână. Epoca de piatră, asta este realitatea”, comentează el, supărat. Mulțumește, totuși, că au de unde bea apă. „Izvorul acesta, săracul, curge zi și noapte, de peste 200 de ani. Apa e bună de băut, deși, uneori, are infiltrații. Dacă e să pună sigiliul, lumea moare aici”.
„Avem sat frumos, dar ne omoară ăștia cu apa”
La birtul din sat, chiar lângă cișmea, bărbații stau la un suc, ascultă muzică turcească și povestesc cum cară apă de la cișmea cu mașina sau tractorul și o descarcă apoi în niște bazine ruginite din fața casei. „Ne-am făcut în casă condiții ca la bloc, dar nu avem apă”, se plânge Regep Daut. Iar Fikiret Rașid e un turc mândru: „Noi avem sat frumos, dar ne omoară ăștia cu apa”. Greul îl duc însă femeile, toate treburile din ogradă sunt legate de apă. Keanie Amza e bucuroasă că fratele ei i-a adus, de la oraș, mai multe peturi goale. Se duce la cișmea să facă plinul de cel puțin două ori pe zi. „Apa e sufletul nostru. Dacă aveam apă ce nu făceam. Tare rău ne chinuim”, spune turcoaica. Se pregătește să facă, în cuptorul din curte, pâine și plăcintă, pide. Apoi va uda grădina cu apa de la izvor.
Telefonul de la Sevil Shhaideh
Primari, miniștri, consilieri, consuli, parlamentari și agenții gu vernamentale care s-au perindat prin zonă, au tot promis, în ultimii 27 de ani, mai ales în preajma alegerilor, că vor aduce apa în sat. Consulatul General al Turciei la Constanța, împreună cu Uniunea Democrată Turcă din România ar fi dorit să finanțeze alimentarea cu apă, însă autoritățile române s-au opus.
Pentru cei din Fântâna Mare, autorități înseamnă Primăria Independența, dar și Consiliul Județean Constanța și Ministerul Dezvoltării, instituții ale că- ror nume este asociat, de localnici, cu turcoaica lor, Sevil Shhaideh, ajunsă acum vicepremier. De altfel, „doamna ministru Sevil” l-a sunat pe Sebatin Memet în urmă cu câțiva ani, când era secretar de stat, explicându-i că fostul primar făcuse un proiect pentru 400 de familii. „Ori noi avem în sat 130 de familii și primarul băgase și o parte din alte două sate, care aveau apă. Și proiectul s-a pierdut”.
„După ce a pierdut alegerile a astupat puțul”
Din informațiile pe care le are Sebatin Memet, Fântâna Mare va avea apă curentă după 2020, întrucât proiectul a fost preluat de Regia Județeană de Apă Constanța. „Politica asta ne omoară pe toți, îi vom vedea în preajma alegerilor așa cum a făcut și fostul primar care a și săpat un puț în satul vecin, la Tufani, și după ce a pierdut alegerile, de ciudă, l-a astupat. Primarul ăsta nou e PNL-ist, cei de la județ care sunt cu banii, sunt de la PSD. Dar ce vină avem noi că nu avem apă, din cauza partidelor politice?”, își arată șeful comunității turce, nedumerirea.
„Lucrarea va fi terminată la sfârșitul lui 2019”
„Proiectul Alimentarea cu apă a satului Fântâna Mare este inclus în Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) care se desfășoară până în 2020. Urmează să se semneze contractul de finanțare și, până la sfârșitul lui 2017, va fi lansată procedura de achiziție a lucrărilor de construire. Lucrarea va fi terminată la sfârșitul lui 2019”, ne-a declarant Irina Oprea, purtătorul de cuvânt al RAJA.