O româncă a reuşit să învingă valul uriaş, dar tatăl ei, crezând-o moartă, a suferit un infarct fatal.
Acum aproape patru ani, Ioana Maria Lupaşcu, solista la pian a Filarmonicii „Paul Constantinescu“ din Ploieşti, avea lumea la picioare. Avea 27 de ani, îl avea drept dascăl pe maestrul italian Lazar Berman, alături de care susţinuse concertul de Crăciun în exclusivistele Insule Maldive. La scurt timp după acesta şi cu trei zile înainte de concertul contractat pentru Revelion, luxoasele insule s-au dovedit a fi decorul tragic al celui mai mare tsunami din istoria recentă a omenirii. Pianista a dezvăluit pentru EVZ cum norocul supravieţuirii s-a transformat într-un coşmar pentru familia sa.
„După valul ucigaş am trăit într-o teroare continuă“
„În dimineaţa de 28 decembrie, îmi beam cafeaua pe plaja insulei Kanuhura din Maldive. De Crăciun avusesem un concert şi ne pregăteam pentru recitalul de Revelion. La un moment dat am auzit multe ţipete şi oameni ieşind înspăimântaţi din ocean. Când mi-am ridicat privirea, am văzut un zid de apă imens, prăvălindu-se spre mine. Am fugit cât am putut şi am urmat exemplul localnicilor, care s-au agăţat de copaci în aşteptarea potopului“, povesteşte Ioana Lupaşcu, care atunci avea 27 de ani. Atu-ul pe care tânăra pianistă l-a avut în aceste momente a fost experienţa sa de înotătoare profesionistă: în copilărie a fost campioană naţională în lotul de juniori. S-a luptat cu puhoiul de apă minute bune, încercând să se ferească de copacii şi materialele de construcţie cu care tsunami-ul a măturat micuţa insulă. „După valul ucigaş am trăit într-o teroare continuă pentru că cei de pe insulă erau avertizaţi zilnic de posibilitatea producerii de noi tsunami. Am stat pe acoperişul unui bungalow ore în şir, privind cu spaimă la ocean şi aşteptând să murim“, povesteşte pianista. Nu mici i-au fost mirarea şi bucuria când din apele înspumate „a răsărit“ geanta de voiaj în care erau actele de identitate şi paşaportul fără de care nu putea părăsi insula.
După cinci zile de aşteptare, Ioana şi colegii săi de breaslă au fost transportaţi cu un hidroavion în capitala insulelor Maldive, Male. „Aici, aeroportul era inundat şi se făceau liste cu plecările turiştilor. Alergam disperată de la un poliţist la altul pentru că voiam să scap cât mai repede din acel iad. Îmi era frică să nu fiu abandonată acolo. Abia am reuşit să prind un loc în cursa spre Milano, iar când am decolat şi am văzut dezastrul din avion, mi-au dat lacrimile“, spune artista.
„Tata s-a prăpădit pentru că m-a crezut moartă“
Coşmarul Ioanei nu s-a oprit însă aici. La revenirea în ţară, pianista a aflat că tatăl său, medicul Gabriel Lupaşcu, a crezut că Ioana a murit înecată în apele oceanului şi a făcut un infarct fatal. „Am trecut de la o extremă la alta. Tata s-a prăpădit pentru că m-a crezut moartă. Aşa că eu am fost cea care l-am condus pe tata pe ultimul drum“, spune tânara cu durere în suflet. „A fost momentul în care am decis să părăsesc Italia, unde am concertat cinci ani, şi să mă întorc în România, să fiu alături de mama mea“, spune pianista.
La patru ani de la această cumpănă a vieţii, solista Filarmonicii „Paul Constantinescu“ din Ploieşti va publica o carte, „Bagheta Prinţului“, în care îşi spune povestea cutremurătoare trăită în inima valului ucigaş.
Ioana Maria Lupaşcu, solistă la pian a Filarmonicii „Paul Constantinescu“ din Ploieşti: " Cei de pe insulă erau avertizaţi zilnic de posibilitatea producerii de noi tsunami. Am stat pe acoperişul unui bungalow ore în şir, privind cu spaimă la ocean şi aşteptând să murim. "