Soții Lungu și Enache sunt părinții unor copii cu probleme la naștere: unul s-a ștrangulat cu cordonul ombilical, altul are o gravă malformație de cord și a fost tratat foarte târziu. În loc să-i susțină și să-i protejeze, statul român le înzecește suferința, umilindu-i.

Cei mai vulnerabili dintre români, copiii cu handicap, și familiile lor, sunt, de multe ori, bătaia de joc a statului român. Evenimentul zilei vă prezintă două povești de viață care arată felul în care statul înțelege să îi trateze. În discuție sunt copii care au avut probleme la naștere, care au rămas cu sechele grave de sănătate.

Prima poveste revoltătoare este cea a lui Sebastian Lungu, copilul născut cu cordonul ombilical înfășurat de două ori în jurul gâtului, la Spitalul Universitar din BucureștI, mama fiind lăsată cu orele fără asistență medicală. După 7 ani de chinuri, în așteptarea începerii unor procese, părinții lui Sebastian, rămas cu paralizie cerebrală la naștere, își văd spulberate speranțele de a se mai face vreodată dreptate. Și asta pentru că justiția a hotărât că pentru drama care a avut loc la nașterea copilului nu este vinovat nimeni. „Am luptat inutil”, spune Nansi Lungu, tatăl lui Sebastian.

Lectura documentelor aflate la dosarul lui Sebastian Lungu este halucinantă. Din ele reiese cum pe 3 august 2007, la ora 1.20, Alina Lungu, 29 de ani, mama lui Sebastian, a venit la maternitate ca să aducă pe lume copilul mult dorit. Ghinionul a făcut ca medicul care trebuia să o asiste la naștere nu era de gardă, astfel că, în mod inexplicabil, din momentul internării și până în momentul expulziei femeia a fost consultată doar de un rezident, care i-a completat fișa medicală și a trimis- o la sala de nașteri. Asistentele care au preluat-o acolo nu și-au dat seama că sarcina a devenit una cu risc, astfel că medicii nu au fost alertați decât când a fost prea târziu. Mai ales, au declarat ele, că pacienta nu a cerut ca medicul ei să fie chemat de acasă.

Cum a fost posibil? Consecința a fost că, în aceeași dimineață, la 7.55, Alina Lungu năștea un copil sugrumat cu cordonul ombilical care a primit scor Apgar 1. Cu alte cuvinte, aproape mort. Cum a fost posibil așa ceva într- o maternitate de nivel înalt din Capitală, care avea și aparatură și medici calificați? Raportul de expertiză medicală întocmit pe 24 februarie 2010 face lumină. Potrivit acestuia, la nașterea copilului au existat „multiple deficiențe medicale în ceea ce privește asistența medicală acordată gravidei și nou-născutului atât anterior nașterii, prin lipsa supravegherii medicale și nemonitorizarea corectă a gravidei”, cât și imediat după naștere „prin tardivitatea protezării respiratorii a nou-născutului”. Expertiza mai arată că „există o legătură de cauzalitate directă între aceste deficiențe medicale și, respectiv, apariția sechele lor actuale ale lui Lungu Sebastian”. Mai mult decât atât, raportul consemneză faptul că gravida nu a fost monitorizată medical în perioada premergătoare nașterii, când s-a instalat sindromul asfixic.

Un amănunt interesant consemnat în raport: panicată, doctorița care se afla lângă Alina Lungu în momentul expulziei a strigat îngrozită când și-a dat seama că lucrurile se complică: „Screme-te femeie, că-ți omori copilul!”. Concluziile acestui raport au fost contestate, așa cum era de așteptat, de medicii implicați, astfel că pe 13 februarie 2013 are loc o nouă expertiză medico- legală care demonstrează însă același lucru: Alinei Lungu și copilului ei nu i-au fost acordate îngrijirile medicale potrivite, deși în spital existau și aparatura și cadrele medicale competente, fiind lăsată în grija unor asistente medicale. Mai mult decât atât, raportul arată chiar că gravida a fost singură în sala de travaliu timp de mai bine de o jumătate de oră, fapt care a făcut ca suferința fetală să nu fie identificată decât foarte târziu.

Cine vrea să-i ajute o pot face în contul în lei RO69 RNCB 0245 0366 2292 0004 deschis la BCR pe numele Lungu Nansi.

Părinții lui Sebi încearcă să își ajute copilul să se bucure la maximum de viață

La aniversarea de 5 ani a lui Sebi, împreună cu rudele

Comisia Superioară îngroapă cazul. Părinții merg la CEDO

Concluziile celui de-al doilea raport făcut de medicii legiști au fost înaintate Comisiei Superioare a INML. Fără a se face vreo expertiză se decide, în mod cu totul surprinzător, că datele din dosar nu sunt relevante și că întrucât în fișa medicală a gravidei nu sunt consemnate procedu rile me dicale urmate din momentul internării, ba chiar există ștersături și modificări, nu se poate stabili clar existența unei legături între ceea ce au făcut cadrele medicale în spital și starea lui Sebastian. „Această comisie superioară este cunoscută că îngroapă cazurile. Nu mai spun că a fost ilegal constituită pentru că Ministerul Sănătății o dizolvase și îi acceptase pe alții în comisie”, susține Nansi Lungu.

Ținând cont de concluzia Comisiei Superioare, procurorul de caz a considerat că nu sunt suficiente probe pentru începerea urmăririi penale și decide închiderea cazului. Așa se face că după șapte ani de străduințe și eforturi în aflarea adevărului, soții Lungu sunt acum la capăt de drum. Soarta lor depinde de decizia pe care o va da judecătorul pentru că părinții au contestat în instanță decizia procurorului. După această decizie nu vor mai avea nicio cale de atac. Însă, îl vor avea acasă pe Sebastian, băiețelul pentru care trebuie să găsească zi de zi soluții de supraviețuire. La propriu. Solicitați cu insistență de redacția EVZ, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică București, unde soții Lungu au depus o plângere de malpraxis, au răspuns după trei săptămâni că redactorul care a cerut informațiile nu are acreditare la această instituție și că mai întâi trebuie să o obțină. „Singurul proces care a scăpat ca prin minune a fost unul în contencios administrativ împotriva unei asistente. Instanța a dat o hotărâre de scoatere din profesie, niciodată aplicată”, mai spune Alina Lungu. În rest, procesele în contencios au fost comasate, blocate în așteptarea procesului penal care nu avea să mai vină niciodată.

Daune de doar 5% către pacienți

În România, valoarea primelor de asigurare plătite de cadrele medicale începe de la câteva zeci de euro pentru asistentele medicale și maximum 150 de euro pe an pentru medici. Potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară pe 2012, doar 5% sunt plătiți de firmele de asigurări ca daune, restul de 95% rămânând în conturile asigurătorilor.

„Faptul că asiguratorilor li se permite o autoprotecție excesivă contribuie din plin atât la plata unor despăgubiri doar după nenumarați ani de judecată, cât și la ineficiența practică a medierii. Inclusiv modificarea promisă a „legii malpraxisului” nu prea face altceva decât să protejeze, o dată în plus, nu pacientul, nu medicul, ci asiguratorul. Ar trebui ca asiguratorii să învețe să și plătească, nu doar să încaseze”, conchide avocatul Raluca Simion.

Copil cu două operații pe cord, retrogradat din gradul de handicap

Un alt caz halucinant este al lui Mihai Enache, născut acum doi ani cu grave malformații de cord. De la maternitatea din Ploiești, părinții bebelușului au fost trimiși la Spitalul de copii Petrolul. „Medicul de acolo l-a ascultat cu stetoscopul și a spus că nu are nimic”, povestește Gheorghe Enache, tatăl micuțului. La o săptămână, lui Mihai i s-a făcut rău. „Respira sacadat, iar temperatura ajunsese la 34 de grade C. Am ajuns cu Salvarea la Văleni, apoi la Ploiești și, în sfârșit, la „Marie Curie” în București. Abia aici i s-au făcut toate inves tigațiile”.

„Medicul din Capitală s-a luat cu mâinile de cap”

Dr. Niculescu l-a consultat aproape o oră. „A ieșit din cabinet și s-a luat cu mâinile de cap. Ne-a spus că până seara moare, n-are nicio șansă. Apoi l-au transferat la neonatologie și neau spus că trebuie să încerce un tratament la care dacă va răspunde facem actele și mergem cu el la operație în Italia”. A doua zi, medicul a făcut actele pentru Italia. „A fost operat pe 1 iunie 2012, pentru prima oară i s-a montat un șunt. După patru luni a suferit o a doua intervenție”.

În ianuarie 2013, soții Enache au depus la DGASPC Prahova dosarul de handicap al lui Mihai. Comisia de expertiză i-a stabilit gradul de handicap grav, cu revizuire peste 6 luni. Cum Mihai avea nevoie de supraveghere permanentă, tatăl și-a lăsat slujba și s-a angajat asistent personal cu o indemnizație de 600 de lei pe lună. La revizuirea din februarie 2014, însă, copilul a fost „retrogradat” la handicap accentuat fără însoțitor”. „Autoritățile consideră că noi, părinții lui Mihai, ținem morțiș ca copilul să fie rău”, mai spune tatăl copilului.

Persoanele care doresc să ajute o pot face în contul (lei) RO- 93BTRL 0300 1201 C 921 84 XX, deschis la Banca Transilvania pe numele Enache Gheorghe.

„Încadrarea e conformă cu legea”

Reprezentanții DGASPC Prahova, instituție aflată anul trecut în centrul unui scandal-monstru pentru faptul că fabricaseră dosare de handicap pe bandă rulantă, susțin că noua încadrare a lui Mihai este conformă cu legislația și că gradele de handicap se acordă nu în conformitate cu diagnosticul, ci cu starea de sănătate a copilului. Din comisia de evaluare nu a făcut parte însă niciun cardiolog care ar fi putut aprecia exact riscurile de sănătate ale lui Mihai, spune tatăl copilului. Acesta nu înțelege de ce în alte situații, în alte județe sau chiar în Prahova, copii care au același diagnostic cu Mihai beneficiază de gradul grav de handicap, iar copilul lui, nu.

După ce a fost plimbat prin spitale de provincie, Mihai a ajuns la București, unde medicii s-au îngrozit de gravele complicații ale copilului

Avocat „specializat” în malpraxis: „Neglijența în monitorizarea unui pacient trebuie sancționată”

Potrivit avocatului Raluca Simion, de la Baroul București, dincolo de expertizele medico- legale propriu-zise, și avizul Comisiei Superioare poate fi interpretat în mod favorabil soților Lungu întrucât din documentație nu reiese dacă travaliul a fost monitorizat corect, nu se poate demonstra momentul apariției suferinței hipoxice și nici dacă au existat alți factori asociați precum prematuritatea sau insuficiența placentară.

Deficiențe majore de urmărire a gravidei

„Mai mult, se constată atât deficiențele majore de monitorizare a gravidei, cât și consemnările incorecte și incomplete din foaia de observație, și neconcordanțele grave din declarații (ale neonatologului, asistentelor și ale medicului ginecolog curant al gravidei)”, comentează avocatul.

Acesta e de părere că procurorul de caz face aplicarea principiului “in dubio pro reo”- orice dubiu trebuie să profite făptuitorului, dintr-un exces de clemență și, probabil, dintr-o lipsă de înțelegere, atât la nivel medical și medico- legal, cât și ca mecanism propriu de săvârșire a faptelor asupra cărora a fost chemat să se pronunțe. Neglijența în monitorizarea unui pacient și, respectiv, în consemnarea riguroasă a tratamentului administrat nu reprezintă un dubiu, ci doar o neglijența clară, care se cere a fi sancționată, este de părere expertul.

Pe de altă parte, în 2007, Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor a decis suspendarea pentru 6 luni a dreptului de practică pentru dr. Cristian Rădoi, medicul de gardă, și pentru un an pentru dr. Mirela Moarcăș, medicul obstretrician care o avea în grijă pe Alina Lungu, schimbat imediat apoi în „avertisment” și, respectiv, „vot de blam”.