Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, pare mult mai bine orientat în apărarea intereselor firmelor de casă ale PSD, ceea ce a condus la blocarea proiectelor de dezvoltare ale companiei de stat Transgaz, punând în pericol independenţa energetică a României. Gigantul Gazprom pare unicul câștigător în toată această ecuație.

Interesele firmelor de casă ale PSD au dus la blocarea proiectelor de dezvoltare ale companiei de stat Transgaz şi aruncă în aer independenţa energetică a României. Rusia şi proiectele lor energetice sunt câştigătorii absoluţi din această poveste.

În ultimele zile, a apărut în spaţiul public informaţia potrivit căreia proiectele de dezvoltare ale Transgaz sunt blocate, după ce, în 12 martie 2019, Adunarea Generală a Acţionarilor nu a votat finanţarea Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale (PDSNT) în perioada 2018-2027. Motivul acestei decizii ar fi necesitatea suplimentării cu investiţii care să asigure dezvoltarea reţelei de transport, prin realizarea de sisteme noi de distribuţie de gaze naturale în localităţile fără alimentare cu gaze, prevăzute în Programul de guvernare.

Potrivit România TV, în spatele unei asemenea decizii se ascund interese ale unor firme „de casă” ale decidenților, aceștia urărind să obţină netransparent contracte grase pentru lucrări de investiţii la infrastructura de transport gaze. Unul din principalii beneficiari ar fi chiar Niculae Bădălău, ministrul Economiei. Ministerul deţine majoritatea acţiunilor din cadrul companiei naţionale prin Gecor Prod Construct 94 Srl, Kirilic Group Srl și Anastamar Construct Srl, firme controlate de Gheorghe Cuşă, al cărui fiu, George Cuşă, este naşul lui Gabriel Bădălău, fiul demnitarului.

Protejarea firmelor apropiaţilor săi pare să prevaleze pentru ministrul Economiei, acesta uitând de angajamentele asumate de compania naţională, respectiv realizarea proiectelor de interes european (BRUA şi interconexiunile cu ţările limitrofe deja vizate de planul respectiv).

Intențiile ministrului şi ale apropiaţilor săi riscă să transforme SNT într-o mare reţea de locală, deşi, faţă de UE, statul român şi-a asumat un rol regional mai important, care să contrabalanseze dominaţia gazelor ruseşti.

De asemenea, s-a invocat şi faptul că Transgaz trebuie să completeze planul cu informaţii referitoare la „suportabilitatea efortului financiar asumat”. 

Statul român nu a făcut altceva decât să pună sub semnul întrebării capacitatea companiei naţionale de a finaliza principalele proiecte majore pe care le-a demarat, în scopul diversificării rutelor şi surselor de gaze naturale într-o Europă deja afectată de strategia agresivă a Federaţiei Ruse de a exercita presiuni prin robinetele de gaze pe care le deține.

Capacităţile de producţie internă de gaze naturale (aflate în declin în ultimii ani) căpătaseră perspective cât de cât pozitive, dată fiind recenta anunţare a deciziei finale de investiţii de către BSOG şi faptul că OMV şi EXXONMOBIL încă nu au renunţat total la ideea de a extrage gaze din Marea Neagră. Acum, România (singurul stat din regiune încă independent din punct de vedere energetic) riscă să nu-şi mai poată asigura nici măcar nevoile propriilor consumatori, potrivit aceleiași surse.

Este incert dacă TRANSGAZ va mai putea finaliza faza a II-a a proiectului BRUA, considerată necesară pentru valorificarea, pe direcţia România - Ungaria, a 4,4 miliarde mc/an, din cele circa 8 miliarde mc/an preconizat a fi exploatate de OMV şi EXXONMOBIL în Marea Neagră. De asemenea, e greu de zis ce se va întâmpla cu tronsonul Tuzla - Podişor, segment de conductă vizată a conecta gazele din Marea Neagră la BRUA.

Federaţia Rusă este principalul beneficiar al acestui blocaj. Principalele proiecte investiţionale vizate de Transgaz, în scopul consolidării securităţii energetice regionale, incluzând aici şi interconectarea România-Republica Moldova, produc emoții gigantul rus Gazprom, care asigură peste jumătate din consumul de gaze naturale al Europei.

Este foarte posibilă a Comisiei Europene, dar şi a BERD sau BEI de a fi mai reticenţi, pe viitor, cu privire la solicitări de finanţare din România, având în vedere că proiectele sunt anulate/blocate chiar din interior.