Judecătorii ÎCCJ se vor pronunța pe 15 aprilie în privința dosarului președintele PSD, Liviu Dragnea, privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

Avocatul Adrian Toni Neacșu a explicat ce se va întâmpla în cazul în care CCR va admite ca neconstituționale actualele completuri de cinci judecători.

„Va fi similar cu ce s-a întâmplat după decizia CCR privind completurile de 5 judecători de la ICCJ, constituite nelegal. Ar avea efect în dosarele în curs de judecată și pentru viitor. Înalta Curte va fi obligată să înființeze completuri specializate pe corupție, care să judece dosarele de corupție la fond, așa cum cere legea 78/2000 privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.

În cazul procesului nostru (dosarul angajărilor fictive în care Liviu Dragnea este judecat – n.r.), ar fi vorba de o nulitate absolută pentru că verdictul de condamnare de anul trecut nu a fost dat de un complet specializat pe corupție, iar instanța de apel va fi nevoită să constate și ea nulitatea absolută și să decidă desființarea sentinței de condamnare de la fond și trimiterea spre rejudecare la un complet specializat, de această dată, înființat potrivit legii 78/2000”, a declarat Adrian Toni Neacșu, pentru G4Media.

La rândul său, avocata Elenina Nicuț a declarat că CCR nu va putea admite sesizarea făcută de Florin Iordache privind inexistența completurilor specializate.

„Beneficiarii cerți ai unei decizii CCR de admitere a sesizării lui Iordache ar fi cei care sunt în curs de judecată acum, ce să vezi, printre ei și Liviu Dragnea.

În cazul lui va fi o nulitate absolută și consecința ar fi că instanța de apel va trebui să dispună casarea sentinței de condamnare și trimiterea spre rejudecare.

Cred însă că CCR nu poate să admită sesizarea lui Iordache din mai multe motive. În primul rând, nu este o sesizare pe neconstituționalitate, ci pe interpretarea legii. Întrucât ai două legi, pe de-o parte, legea 78/2000 care spune că procesele de corupție se judecă la fond de către completuri specializate și, pe de altă parte, legea 304/2004 care spune că ICCJ poate înființa completuri specializate, deci nu e este imperativă, nu e obligatoriu, în cazul Înaltei Curți.

Apoi, judecătorii de la ICCJ, fiind magistrați de top, ei sunt specializați de jure și de facto pe corupție și toate tipurile de infracțiuni. În cazul lor există o prezumție legală foarte puternică de specializare.

În plus, la ICCJ, care judecă demnitari, unde un ministru, de exemplu, este judcat și la fond, și la apel, de magistrați ai Instanței supreme trași la sorți, nu există instanță de fond inferioară și instanță de apel superioară compuse din magistrați mai pregătiți și mai puțin pregătiți. Toți magistrații sunt la fel de bine pregătiți. Nu e ca și cum un proces de corupție este judecat la fond de un complet specializat la Curtea de Apel și apoi ajunge în apel la Înalta Curte”, a explicat Elenina Nicuț.

 

Te-ar putea interesa și: