Molecule de ADN fixate pe o capsulă transportată de o rachetă au reușit să supraviețuiască atât în spațiul cosmic, cât și - fapt și mai surprinzător - la reintrarea rachetei în atmosfera terestră, în ciuda temperaturilor foarte înalte, anunţă cercetătorii elveţieni.

După după zborul spațial, reintrarea în atmosferă și aterizare, moleculele de ADN erau intacte, în același loc în care fuseseră fixate. Aceasta însă nu a fost singura surpriză: cea mai mare parte a moleculelor supraviețuitoare erau în continuare capabile să transmită informație genetică unor celule, informează AFP, citând experţii.

"Acest studiu furnizează dovezi experimentale în sensul că informația genetică a ADN-ului poate supraviețui în condițiile extreme din spațiu și la reintrarea în densa atmosferă a Pământului", a explicat profesorul Oliver Ullrich, de la Institutul de Anatomie al Universității din Zurich, coautor al acestui studiu.

Mulți oameni de știință cred că ADN-ul provenit din spațiu ar putea, probabil, să ajungă intact pe Pământ, transportat de materiale extraterestre ca praful cosmic sau meteoriții, planeta noastră fiind lovită zilnic de o sută de tone de astfel de materiale, relatează Agerpres, citând cotidianul spaniol ABC.

Experiment spontan

Experimentul, numit DARE (DNA atmospheric re-entry experiment) a fost făcut spontan în cursul misiunii TEXUS-49. În cadrul acesteia, oamenii de știință de la Universitatea din Zurich studiau rolul gravității în procesul de reglare a exprimării genelor în celulele umane. Pentru aceasta utilizau un hardware instalat în rachetă pe care îl manevrau prin control la distanță.

În timpul pregătirii acestei misiuni, cercetătorii au început să speculeze asupra posibilității ca structura externă a rachetei să fie potrivită pentru realizarea unor teste biologice. Concret, analiză de "biosemnături", substanțe care furnizează evidențe științifice despre viață.

Stabilitatea "biosemnăturilor"

"Biosemnăturile sunt molecule care pot dovedi existența vieții extraterestre în trecut sau în prezent", precizează Cora Thiel, profesor la Universitatea din Zürich, coautor al acestui studiu publicat în revista americane PLOS ONE.

De aceea, cercetătorii au decis să lanseze o a doua misiune, mai mică, de la centrul spațial Esrange din Kiruna.

Risc de contaminare

Inițial, acest experiment conceput în grabă urma să verifice stabilitatea "biosemnăturilor" în timpul zborului spațial și la reintrarea în atmosferă. Nici Thiel, nici Ulrich nu se așteptau la rezultatele pe care le-au putut observa. "Am rămas uimiți când am găsit cea mai mare parte a ADN-ului intact și funcțional", afirmă Thiel.

Această extraordinară stabilitate a ADN-ului "arată, de asemenea, că nu este deloc imposibil ca, în pofida tuturor precauțiilor și măsurilor de siguranță, navele noastre spațiale să transporte ADN terestru pe alte planete ca Martie", mai spune profesorul Ullrich. Dat fiind acest risc, "trebuie să evităm o astfel de contaminare în căutarea de viață extraterestră".