Două treimi din salariu se duc pe mâncare

Două treimi din salariu se duc pe mâncare

Anul 2016 a fost încă un an bun pentru industria bunurilor de larg consum, atât din perspectiva magazinelor, cât și a producătorilor. A fost al doilea an consecutiv când cumpărătorii au avut un apetit crescut pentru produse mai scumpe, ceea ce este un semnal clar că românii dau o importanţă mai mare calităţii decât cantităţii, acest fapt generând cheltuieli mai mari

În România, atât în comerţul modern: on-line şi hypermarketuri, dar şi în cel tradiţional: din magazine mici, de cartier şi pieţe, se observă o orientare clară a cumpărătorilor spre produse de calitate, în detrimentul celor cu un preţ ieftin, dar de o calitate îndoielnică.

„În cadrul bunurilor de folosință curentă, produsele alimentare domină, în continuare cheltuielile românilor, cumulând 66%", se arată întrun studiu GfK România.

Cumpărăm alimente mai bune calitativ

Ne puteți urmări și pe Google News

Cel mai mare ritm de creștere l-au avut produsele de îngrijire a locuinței, băuturile și produsele de îngrijire personală. Totuși, dacă luăm în considerare mărimea segmentelor de categorii, alimentele proaspete și băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creșterea pieței de larg consum. Printre categoriile care au înregistrat creșteri la vânzări, în 2016 sunt: fructele de mare și peștele, alimentele congelate, fructele exotice (avocado, rodii etc), cidrul, șampania etc.

Piața de produse alimentare, produse de igienă personală şi de cosmetice a crescut cu 3.4% faţă de 2015. În spatele acestei creșteri stă atât o creștere cu 3% a volumelor cumpărate, cât și fenomenul de uptrading (orientarea consumatorilor către produse superioare din punct de vedere al calităţii dar şi al prețului). Spre deosebire de anul trecut, uptrading- ul s-a regăsit atât în comerțul modern, cât și în cel tradițional. Acest fenomen a determinat la nivel național o creștere de un punct procentual a mărcilor premium, în defavoarea celorlalte categorii de preț.

Românii cumpără mai rar bunuri de folosință curentă, dar cheltuie mai mult la un act de cumpărare. Reducerea frecvenței cu care oamenii merg la cumpărături s-a remarcat exclusiv la categoriile de alimente proaspete, în vreme ce pentru produsele de îngrijire a casei frecvența de cumpărare a crescut.

Marile lanţuri de magazine, cele mai importante locuri de vânzare

Comerțul modern acoperă 57% din piața totală de de bunuri de larg consum din România. Pe parcursul anului 2016, retailerii moderni au câștigat 2 puncte procentuale față de 2015. Formatele de tip supermarket și discount au contribuit cel mai mult la creșterea comerțului modern , câștigând câte o jumătate de punct procentual fiecare. Creșterea acestor formate provine din atragerea unui număr mai mare de cumpărători în magazine și de o creștere a frecvenței de cumpărare. „Cu toate că au avut o evoluție constantă pe parcursul anului 2016 în ceea ce privește cota de piață, hipermarketurile rămân în continuare cel mai important canal modern, cumulând la nivel național mai mult de un sfert dintre vânzările totale de alimente, produse de igienă personală şi cosmetic, pentru consumul casnic”, se arată în studiul realizat de GfK România.

În com parație cu alți ani, în 2016 concentrarea marilor magazine şi-a mai diminuat ritmul de creștere. Cota de piața a celor mai importanți 10 hipermarketuri s-a mărit doar cu 1 punct procentual (față de 3 puncte în 2015). Printre cei mai active, din perspectiva creșterii cotei de piață, se numără Lidl și Profi. Comerțul tradițional a avut o evoluție negativă pe parcursul anului 2016, scăderea de 2 puncte procentuale fiind determinată de o reducere a frecvenței cu care românii cumpără din formatele tradiționale, gen pieţe și târguri.