Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus sâmbătă ca valoarea pachetului general, de 750 de miliarde de euro, să rămână neschimbată, dar valoarea împrumuturilor să crească de la 250 la 300 de miliarde de euro, iar cea a granturilor să scadă de la 500 la 450 de miliarde de euro.

Principalele puncte de divergenţă sunt, până în prezent, repartizarea granturilor şi a împrumuturilor şi condiţiile de acordare a fondurilor respective, informează Rompres

La sosirea la sediul Consiliului, sâmbătă dimineaţă, premierul olandez Mark Rutte a afirmat că nu va accepta un compromis cu orice costuri, chiar dacă ţara sa pare tot mai izolată.

”Fac asta pentru întreaga Europă, pentru că este şi în interesul Spaniei şi al Italiei ca ele să iasă puternice din această criză”, a spus Rutte, referindu-se la cele mai afectate două ţări membre de pandemia de COVID-19.

Mulţi dintre liderii celor 27 de state membre – purtând măşti la prima lor reuniune faţă-în-faţă începând din februarie – au prezentat propriile cereri legate de diversele priorităţi economice şi regionale.

Poziţia olandeză evidenţiază însă divizările profunde existe în interiorul blocului comunitar, în contextul în care Comisia Europeană încearcă să obţină un mandat pentru a lua cu împrumut miliarde de euro de pe pieţele de capital. Mai multe state conservatoare din punct de vedere fiscal, în frunte cu Olanda, sunt ferme în a susţine că orice nouă datorie trebuie să fie strict monitorizată.

De partea sa, premierul ungar Viktor Orban a ameninţat că se va opune întregului plan în cazul includerii unui mecanism care ar bloca acordarea fondurilor pentru ţările membre care nu respectă standardele democratice.

Preşedintele Iohannis crede că România poate primi o sumă consistentă, dar admite că negocierile sunt complicate.

Mulţi dintre liderii celor 27 de state membre şi-au prezentat propriile cereri legate de diverse priorităţi economice şi regionale, printre aceştia numărându-se şi preşedintele Klaus Iohannis, care a susţinut că România acordă prioritate alocărilor substanţiale pentru politicile de coeziune şi agricolă şi îşi doreşte un pachet de recuperare puternic, care să susţină o relansare economică sustenabilă, potrivit Rador.