Reprezentanții socie tății civile susțin, la unison, că ofițerii acoperiți nu au ce căuta în redacții. Mai multe încercări de a schimba asta au fost sortite eșecului după ce politicienii au refuzat să introducă în statutul ofițerilor de informații interdicția de a lucra sub acoperire ca jurnaliști.

În plus, nici reprezentanții mass-media nu s-au grăbit să-și declare independența față de serviciile secrete. Dacă este autentic, gestul lui Robert Turcescu este de salutat și este un model de urmat.

Credibilitatea jurnaliștilor

Cristina Guseth, director Executiv al „Freedom House România”, a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că ofițerii acoperiți ai serviciilor secrete nu au ce căuta în redacții. Din punctul ei de vedere, situația este similară cu cea a magistraților, care nu au voie, prin lege, să facă parte din serviciile secrete. „Cred că funcția de ofițer acoperit este incompatibilă cu profesia de ziarist. La fel ca și profesia de magistrat. Ziaristul este dependent de credibilitatea sa. Dacă este adevărat ce a susținut, Robert Turcescu și-a pierdut credibilitatea în fața publicului. Eu am văzut un Robert Turcescu haotic, speriat. Nu-mi dau seama dacă a fost o piesă de teatru. Eu am văzut un om incoerent”, a precizat directorul Freedom House.

Interdicție necesară

Ioana Avădanei, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, susține că, împreună cu ActiveWatch, a cerut în urmă cu câțiva ani introducerea în statutul ofițerului de informații a incompatibilității între funcția de ofițer secret și cea de jurnalist. „Ni s-a râs în nas, spunându-ni-se că nimic nu va putea serviciile să penetreze redacțiile. Și atunci, ca și acum, credeam că o astfel de prevedere ar fi transmis măcar un semnal puternic în favoarea protejării independenței mass-media”.

Avadanei mai crede că, dacă exista acestă prevedere, cei descoperiți ca agenți secreți prin redacții puteau fi sancționați. „Modul în care Parlamentul a reacționat, respingând propunerea, ne-a dovedit lipsa de interes a clasei politice față de independența massmedia. Din păcate, se pare că nici mass-media nu sunt foarte interesate de propria independență”, mai crede Avadanei. Avocatul Antonie Popescu, care a reprezentat în instanță mai mulți ofițeri ai serviciilor secrete aflați în procese cu propriile instituții, crede că gestul lui Turcescu este de bun augur, mai mult, reprezintă „o trăsărire etică”. „Găsesc utilă statului de drept recunoașterea publică a toxicității unui fenomen, făcută de Robert Turcescu. Sper că are un scop etic și sanitar și nu face parte dintr-un joc: unul primește ordin să defecteze și-i dă în primire doar pe cei care trebuie că așa e ordinul. Deranjul este că într-un stat de drept trebuie să avem societate civilă, nu societate în civil și presa, „a patra putere în stat”, nu confuzie, infiltrare și capturarea directorilor de opinie”, arată avocatul.

Standardele europene

Potrivit lui Popescu, standardele euroatlantice indică: civili în fruntea armatei și control public al Parlamentului asupra serviciilor secrete. „Era vizibil uneori că „tipi suspectați” lucrau contra intereselor naționale. Asta-i problema celor neliberi - riscul aflării lor sub alte comandamente. Desigur, instituția ofițerului acoperit, folosită conform standardelor europene, ajută democrației! Folosită în sens contrar, conduce la totalitarism”, mai susține Popescu.

Ponta: „Cine seamănă vânt, culege furtună”

Premierul Victor Ponta a susținut că nu este surprins de afirmațiile lui Robert Turcescu și nici nu este preocupat de acest subiect.

„Dați-mi voie să nu intru în această discuție, decât recunoscând faptul că cine seamănă vânt, culege furtună. Este valabil și pentru alți oameni apropiați domnului Băsescu”, a declarat Victor Ponta, adăugând că instituţiile statului sunt cele care verifică aplicarea şi respectarea legii în acest caz.

„Dacă domnul Băsescu s-a dus tocmai la Turcescu în emisiune”

Întrebat ce crede despre lansarea temei ofiţerilor sub acoperire la debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, Ponta a declarat că cel care ar trebui să ofere explicaţii este şeful statului.

„Dacă domnul Băsescu tocmai la el s-a găsit, putea să se ducă, de exemplu, la Sorina Matei și nu era niciun fel de problemă. S-a dus exact la domnul Turcescu. Probabil că a fost situația, nu știu ce a fost. Nu mă pricep, cred că trebuie să vorbiți cu domnul Băsescu de scenarii”, a mai spus liderul PSD.

„Cred că este vorba de relaţia între politicieni şi jurnalişti. După cum ştiţi, eu nu sunt un invitat de obicei al domnului Turcescu, cred că trebuie să-i întrebaţi pe cei care se duceau în fiecare seară la domnul Turcescu. Întrebaţi-i pe ei, că eu nu am această problemă şi nici nu am surprize”, a insistat premierul.

Spionii din presa germană

 

Presa germană a fost și ea în centrul unor scandaluri după ce s-a descoperit că se infiltraseră în rândul jurnaliștilor. Wikileaks a dezvăluit pasaje dintr-un raport întocmit de un judecător federal în 2006, așa-numitul raport Schaefer, în care autorul ancheta împrejurările în care BND (serviciul german de informații externe) l-a racolat pe Josef Hufelschulte, jurnalist la revista Focus, sub numele conspirativ de Jerez. BND era interesat, printre altele, să afle sursele din interiorul serviciului secret care furnizau informații presei germane, printre care săptămânalului Der Spiegel. În total, Hufelschulte a avut 58 de întâlniri cu agenții BND. Un alt jurnalist al revistei Focus, Wilhelm Dietl, a lucrat sub acoperire pentru BND între 1982 și 1998. După raportul Schaefer, BND a anunțat că renunță la infiltrări în mass-media, iar sindicatul jurnaliștilor germani a reacționat ferm, introducând în Codul Presei prevederea incompatibilității între meseria de jurnalist și cea de agent sau informator al serviciilor secrete.

CTP: „Și dacă e ofițer acoperit,ce?”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat că nu se pot trage concluzii în legătură cu ce a făcut efectiv sau nu a făcut Robert Turcescu. „Tot ce pot să analizez e prestația televizată a lui Robert Turcescu pentru că am văzut-o. E cel puțin stranie, dacă nu aberantă. Turcescu, pentru niște păcate pe care nu le cunoaștem, pentru că asta cu ofițer acoperit, da, sigur e o problemă din punct de vedere mediatic, e o problemă gravă care lovește în cariera de jurnalist a lui Turcescu ca o torpilă. (…)Și dacă e ofițer acoperit, ce? Simplul fapt că ești ofițer acoperit al unui serviciu de informații într-o țară democratică a UE constituie ceva de rău? Că un delict nu constat în niciun caz”.