Dosarul Microsoft și martorii cu dublă identitate. ÎCCJ a intervenit în „jocurile” de la DNA
- Dragos Manea
- 12 septembrie 2019, 10:32
DNA a recunoscut în fața Înaltei Curți că a băgat în dosarul „Microsoft 3” mai mulți martori cu dublă identitate, reală și protejată.
Înalta Curte de Casație și Justiție a fost miercuri, 11 septembrie 2019, locul unde DNA a făcut dovada maximei sfidări a dreptului la un proces echitabil, anunțând că folosește în continuare în dosarele penale martori cu dublă identitate, reală și protejată, și că nu au nicio problemă cu asta, atât timp cât legea nu interzice.
„La toată scena, Înalta Curte, în loc sa verifice daca mai subzista motivele avute la momentul protejarii identitatii martorului de catre DNA, astfel cum CCR a statuat prin Decizia 248/2018, a dat din cap, a consemnat si a dat termen peste o saptamana, ca vezi Doamne, astfel cum judecatorul suprem Stefan Pistol presedintele Completului de 3 anuntase inca de la termenul trecut, din 4 septembrie 2019, se pensioneaza si trebuie sa dea pronuntarea pana ii iese decretul de la Administratia Prezidentiala”, scrie Luju.
Microsoft 3 se judecă pe declarații date de martori cu dublă identitate
S-a întamplat în dosarul nr. 2607/1/2017, cunoscut ca „Microsoft 3”, judecat în prezent la fond de completul prezidat de judecătorul Ștefan Pistol, din care mai fac parte judecătoarele Geanina Cristina Arghir și Oana Burnel, și în care DNA i-a trimis în judecată pe fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, pe Dinu Pescariu și Claudiu Florică, în calitate de reprezentanți ai D.Con-Net AG și pe fostul director al Microsoft România, Călin Tatomir.
În fața acestui complet, la termenul de miercuri, 11 septembrie 2019, reprezentatul Direcției Naționale Anticorupție a recunoscut, sfidător și stăpân pe sine, că nu vede nicio problema în faptul că ar urma să fie aduși în fața instanței martori cu dublă identitate. Mai mult, procurorul DNA a subliniat chiar că atât timp cât legea nu interzice acest lucru, înseamnă că este permis, argumentându-și afirmațiile chiar pe baza unei decizii care a circulat în parchetul anticorupție.
„Cel mai probabil, procurorul de sedinta s-a referit la circulara semnata de fosta sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, in octombrie 2016 in urma unei sedinte de lucru, care a luat apoi drumul tuturor sectiilor si serviciilor DNA, si in care le-a transmis procurorilor din subordine ca nu exista niciun impediment pentru procurorii anticoruptie sa foloseasca o singura persoana in acelasi dosar atat cu identitate reala, cat si cu identitate protejata. In acelasi document, Kovesi le-a precizat ca au obligatia de a informa doar judecatorul despre asemenea practici, printr-o adresa cu regim secret de serviciu. Acest lucru insemna practic ca partile din dosar nu aveau cunostinta despre metodele de lucru ale DNA in obtinerea probelor”, mai scrie Luju.ro.