Iată un exemplu. Pe Wikipedia, locul de unde mulți tineri își iau „lumină”,  în cazul col. Gheorghe Trosca apare următorul text:

„Gheorghe Trosca a fost un colonel în cadrul USLA, trupele de elită ale Securității. A fost ucis la Revoluția din 1989 în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989.

Cu privire la moartea lui Trosca, s-a vehiculat ipoteza că acesta a fost ucis, din răzbunare, de generalul Nicolae Militaru, pe motiv că Trosca ar fi deconspirat legăturile acestuia cu KGB. Din dosarul de cadre a lui Trosca și din dosarul acestuia de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, nu rezultă însă vreo legătură cu generalul Militaru.

În perioada 1977-1979 Trosca fusese detașat pentru studii la Academia Militară, Facultatea de Arme Întrunite, Tancuri și Auto, trecerea în rezervă a lui Militaru petrecându-se în 1978. Din acest motiv, conflictul Militaru-Trosca a fost considerat „inventat” de către cercetători în domeniul istoriei.”

O mistificare uriașă. Gheorghe Trosca,

Lucrurile stau cu totul altfel. Sunt explicate destul de clar în rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare. Citatele sunt mai mult decât clare:

„Din probele administrate, a rezultat că generalul Militaru Nicolae manifesta o profundă aversiune faţă de cadrele DSS, izvorâtă probabil din faptul că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, aceste cadre l-au deconspirat ca fiind colaborator al unui serviciu de informaţii străin.

De ce, însă generalul Militaru Nicolae a insistat ca tocmai lt.col. Trosca Gheorghe să fie cel care, în noaptea de 23/24 decembrie 1989, să vină în mod obligatoriu la sediul MApN, în circumstanţele prezentate? 

Răspunsul l-a dat martorul Iosub Nicolae (Contrainformaţii militare – Birou rezervişti) care, la data de 21.10.2017, la sediul SPM, (vol.11 – Declaraţii, f.274- 283) a declarat următorul lucru:

,,Aş dori să menţionez un fapt care poate clarifica cauza decesului colonelului Trosca în decembrie 1989 în fața MAPN. Nu mai reţin exact anul, însă Trosca deținea funcția de înlocuitor la comandă în cadrul Serviciului de Contrainformaţii al Armatei I. 

În cursul unei zile am primit informația că gl. Militaru care se afla în rezervă la acea dată, a primit la domiciliul său vizita unui ofiţer din cadrul armatei. Am identificat autovehiculul cu care se deplasase ofiţerul ca aparţinând parcului auto din cadrul Armatei I, astfel încât şeful meu l-a chemat pe colonelul Trosca şi i-a expus datele privind informaţiile culese, cerându-i să ne sprijine prin identificarea ofiţerului care efectuase cursa respectivă şi stabilirea împrejurărilor discuțiilor cu Militaru etc. 

Colonelul Trosca era un temperament vulcanic şi reîntors la unitatea sa, l-a identificat şi l-a chemat pe ofiţer în biroul său, contrar uzanţelor muncii şi pe un ton agresiv i-a cerut informaţiile referitoare la întâlnirea cu Militaru. Nu cunosc ce date i-a oferit acel ofiţer, dar cu siguranţă în cel mai scurt timp l-a informat pe gl. Militaru asupra faptului că este supravegheat şi este în atenţia colonelului Trosca. 

Deşi intervenţia acestuia a fost doar pasageră, la solicitarea noastră, eu cred că numele a rămas în memoria gl. Militaru şi când s-a ivit momentul oportun, acesta s-a răzbunat pentru episodul respectiv, luând măsurile care au condus la decesul lui Trosca din noaptea de 23/24.12.1989 în faţa MApN. În acea perioadă col. Trosca era şeful de Stat Major al trupelor USLA „. 

După cum s-a arătat anterior, generalul Militaru Nicolae, în calitate de şef al aripii militare a „grupului complotist Iliescu”, avea preconcepţia unui viitor conflict armat cu cadrele Securităţii. ”

O preconcepție care avea să coste viața multor oameni. Dar despre asta vom reveni cu noi documente și citate din acest document istoric.