Europarlamentarul român Cristian Terheș a dat în judecată statul român pentru arestarea sau detenția ilegală personală, dar și în cazul tuturor românilor, impusă prin starea de urgență, pentru care șeful statului și-a dat acceptul pe fondul pandemiei de coronavirus. Curtea de Apel Cluj a avut ocazia să pronunțe o hotărâre istorică în legătură cu “arestarea la domiciliu” pe durata stării de urgență.

Curtea de Apel Cluj are ocazia să pronunțe o hotărâre istorică în cadrul dosarului inițiat de către europarlamentarul PNȚCD Cristian Terheș, care a fost pe mâna judecătoarei Alexandra Vișan, de la Tribunalul București. În contextul în care Terheș are reședință în Sălaj, dosarul a fost distribuit spre judecare magistratului Anamaria Gabriela Vida-Simiti de la Curtea de Apel Cluj. 

Europarlamentarul țărănist Cristian-Vasile Terheș i-a acționat în instanță pe președintele României, fostul premier Ludovic Orban, fostul ministru de Interne Marcel Vela și pe Parlamentul României pentru vătămarea dreptului la libertatea individuală și starea de detenție administrativă care a fost impusă prin starea de urgență, respectiv Ordonanța Militară 3/2020.

Europarlamentarul solicita punerea sa în libertate de îndată din starea manifest ilegală de detenție administrativă în locuință, în care a fost plasat pe timpul stării de urgență. De asemenea, Cristian Terheș mai solicită judecătorului să dispună faptul că cetățeanul român are dreptul de a părăsi locuința oricând, pentru orice motive, fără a prezenta vreun document justificativ și fără a risca vreo sancțiune. 

Ce susține europarlamentarul în fața instanței

Potrivit documentelor de la dosar, Cristian Terheș arată instanței că a fost privat de libertate, aflându-se în detenție administrativă împotriva voinței sale și mai evidențiază că, tot împotriva voinței sale, nu a putut părăsi locuința decât în situații excepționale, sub sancțiunea unor amenzi. Preot greco-catolic fiind, Cristian Terheș susține că nu a putut să-și practice religia nici măcar în perioada Sărbătorilor Pascale. 

 Ordonanța militară prin care a fost impusă starea de urgență a instituit interdicția pentru toate persoanele de a ieși din locuință sau gospodărie, prevăzând prin excepție, în mod expres și limitativ, câteva situații în care este permisă totuși părăsirea locuinței sau a gospodăriei. Garantarea respectării interdicției este realizată de obligația persoanelor care părăsesc locuința sau gospodăria în situații de excepție de a avea asupra lor un document, de verificările efectuate de Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală și de amenzi contravenționale.

Europarlamentarul Cristian Terheș a depus plângere autorităților statului în acest sens, însă aceștia au refuzat să revoce ordonanțele și actele prin care au impus starea de urgență în România, fără a-și justifica acțiunea. 

Politicianul accentuează ideea că asemenea limitări ale drepturilor omului nu pot fi reglementate decât prin lege, iar nu prin acte infralegale (cum sunt ordonanțele). 

Statul român crede că poziția europarlamentarului este subiectivă

Autoritățile române susțin că libertatea individuală poate fi restrânsă "pentru apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori a unui sinistru deosebit de grav" și trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. Totuși, autoritățile arată că impunerea unei astfel de decizii nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii. Poziția europarlamentarului Cristian Terheș este, potrivit statului român, “o evaluare subiectivă, profund incorectă şi neîntemeiată” a situației. 

S-a avut în vedere protejarea sănătății publice 

Măsurile contestate de Cristian Terheș au fost implementate, potrivit Curții de Apel Cluj, după ce OMS a declarat pandemia la data de 11 martie, anul trecut. 

“Circumstanțele care au condus la declanșarea stării de urgență și la limitarea libertăţii de circulaţie a persoanelor au fost de natură excepţională, imprevizibilă, impunând măsuri urgente pentru ca statul să câștige timp cu scopul de a putea asigura securitatea populaţiei”, se arată în motivarea judecătorească.

Statul român a avut în vedere experienţa ţărilor grav afectate de evoluţia coronavirusului și a apelat la măsuri care au avut impact pozitiv în limitarea răspândirii acestuia, care au vizat acţiuni în planul sănătăţii publice, concomitent cu limitarea sau întreruperea activităţilor socio-economice neesenţiale, dar mai ales îngrădirea exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale, fără de care celelalte acţiuni desfăşurate nu ar fi putut avea un efect de limitare a răspândirii Covid-19. 

Faţă de această situaţie de fapt, măsurile nu afectează substanţa drepturilor, ci urmăresc un scop legitim, fiind proporţionale cu acesta, respectiv protecţia sănătăţii publice, mai ales că autoritățile române s-au raportat la concluziile experților în ceea ce privește modalitatea de răspândire a virusului, potrivit Curții de Apel Cluj. 

Terheș nu a fost împiedicat să-și practice religia

Ordonanța militară prevedea în forma iniţială suspendarea activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear şi deîngrijire personală, realizate în spaţii închise. 

Ulterior, însă, textul a fost completat: “Se pot oficia slujbe în lăcaşurile de cult de către slujitorii bisericeşti/religioşi, fără accesul publicului, slujbele putând fi transmise în mass-media sau online. Se pot oficia acte liturgice/religioase cu caracter privat (botez, cununii, înmormântări), la care pot participa maximum 8 persoane, precum şi împărtăşirea credincioşilor bolnavi la spital sau la domiciliul acestora”.

Instanța arată că, deși a fost impusă stare de urgență, în privința sărbătoririi Paștelui a fost emis un comunicat pe site-ul Mitropoliei Române Unită cu Roma din Blaj, în cadrul căruia Mitropolitul Virgil Bercea a oferit “tuturor preoţilor şi credincioşilor noştri îndrumări şi recomandări de celebrare a oficiilor din Săptămâna Mare şi Săptămâna Luminată pentru a cinsti cum se cuvine învierea Domnului".

Prin urmare, modalitatea prin care Cristian Terheș privește situația de îngrădire a practicării religiei în contextul pandemiei de coronavirus și a faptului că este preot greco-catolic, este una greșită, iar reclamațiile sale sunt “eronate”.

Dreptul la libertate nu a fost lezat

Curtea de Apel Cluj a refuzat acțiunea din instanță a europarlamentarului Cristian Terheș, subliniind că prin ordonanțele emise de statul român nu a fost lezat dreptul la libertate şi la siguranţă ci, în realitate, a fost vorba de o restricţie adusă liberei circulaţii.

Privarea de libertate nu priveşte simple restricţii ale libertăţii de a circula.  Între privarea de libertate şi restrângerea libertăţii de mişcare nu există decât o diferenţă de intensitate, nu de natură sau de esenţă.

Prin Ordonanţa militară s-a interzis circulaţia tuturor persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, dar excepţiile privesc multiple aspecte ale vieţii. Autoritățile române au permis deplasarea “în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi, pentru asigurarea de bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale; deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice; deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici  realizată de la distanţă; deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie; deplasările scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor, cât şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice; deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină; deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat; deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole; deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare”.

Elementele importante care privesc aceste restricții și care denotă diferența faţă de detenție sau arest la domiciliu, supraveghere ori privare de libertate ar fi următoarele:

“persoanele nu sunt împiedicate să lucreze sau să îşi asigure necesităţile în termeni de bunuri ori activităţi fizice. Părăsirea domiciliului nu este interzisă, dacă există motive temeinice, iar dispoziţiile legale menţionează exemple în acest sens. Situaţiile de excepţie, reglementate expres (nu şi limitativ, întrucât se permite aprecierea în concret a motivelor justificate) privesc atât derularea activităţilor profesionale, procurarea celor necesare traiului, cât şi desfăşurarea de activităţi fizice”, susține Curtea de Apel Cluj. 

Nu au existat restricții de utilizare a telefonului

În motivarea emisă de instanțele clujene, Curtea de Apel Cluj arată și faptul că populația nu a fost împiedicată să aibă contacte sociale deoarece “nu există restricții privind utilizarea telefonului, a emailului, apeluri video sau scrisori”. 

De asemenea, instanțele clujene au susținut că nu există restricții cu privire la schimbarea domiciliului sau reședinței, nu sunt necesare aprobări suplimentare pentru părăsirea domiciliului, atâta timp cât există motive temeinice și nu există o supraveghere sau monitorizare la domiciliu.

Având în vedere aceste aspecte, Curtea de Apel Cluj a apreciat că măsurile impuse de statul român nu au afectat libertatea cetățenilor, ci au reprezentat o restricție a liberei circulații și a refuzat acțiunea europarlamentarului Cristian Terheș.

Politicanul a atacat decizia instanței prin recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.