Doi români schiază până la Polul Sud. Galescu şi Dunca vor merge trei săptămâni pe jos, la -45 de grade

Premieră naţională: alpinistul Coco Galescu şi omul de afaceri din Top 300 Romeo Dunca vor fi primii români care ajung, pe schiuri, la Polul Sud. De Revelion, steagul românesc va flutura în cel mai sudic punct al Pământului.

La un secol distanţă de expediţia în urma căreia norvegianul Roald Amundsen a cucerit Polul Sud al Pământului, cei doi bănăţeni se încumetă să reia traseul. Alpinistul Coco Galescu şi omul de afaceri Romeo Dunca şi-au programat plecarea la sfârşitul acestei luni, astfel că de Anul Nou tricolorul românesc va flutura în cel mai îngheţat loc de pe Pământ.

Cornel (Coco) Galescu este, la 47 de ani, unul dintre cei mai experimentaţi alpinişti şi exploratori români. Coechipierul lui, omul de afaceri Romeo Dunca, are 42 de ani, e multimilionar în euro şi prezent Top 300 Capital. În urmă cu şase ani i s-a deschis apetitul pentru expediţii sportive dificile. A participat, în 2005, pe motocicletă, la raliul Paris-Dakar, în 2006 a făcut parte din prima expediţie românească ce a urcat pe vârful Manaslu din Himalaya, iar un an mai târziu, alături de Coco, a mers în prima expediţie românească la Polul Nord, pe schiuri. În 5 minute trebuie să monteze cortul, altfel mor Expediţia "Polul Sud 2011" a fost pregătită mai bine de un an. Bugetul ei este de 40.000 de euro pentru fiecare dintre sportivi. Dunca îşi plăteşte singur "distracţia", în timp ce Galescu e sprijinit de primăria Caransebeş cu jumătate din bani, iar restul de la mai multe companii. În această perioadă fiecare se antrenează intens. Dunca este în Austria, unde se aclimatizează cu temperaturile scăzute, în timp ce Galescu a ales antrenamentul mai "neaoş". Zilnic aleargă câte 20 de kilometri pe dealurile din jurul oraşului său natal, Caransebeş, şi tot zilnic face câteva duşuri reci. "Chiar dacă, teoretic, nu aş avea de ce să am probleme, având în vedere experienţa, exersez montarea cortului. Noi vom ajunge la Polul Sud în ceea ce se numeşte "vara australă", adică nu vor fi -55 de grade Celsius, ci va fi ceva mai cald, -45 de grade. Cât timp vom merge pe schiuri, ne vom încălzi de la mişcare, dar în momentul în care vom opri pentru popas, trebuie sincronizare perfectă  în numai câteva minute. Dacă în 5 minute nu instalezi cortul, intrii în hipotermie. Totul se face cu mănuşi groase pe mâini: cortul, instalarea primus-ului (aragazul portabil, pe motorină, folosit de alpinişti - n.r.), topirea zăpezii pentru ceaiuri sau supe", a povestit alpinistul bănăţean. Merg exact pe urmele lui Amundsen În luna februarie, Galescu a participat, alături de ceilalţi membri ai Expediţiei Polul Sud 2011  - alţi 10 temerari din Norvegia, Italia, Germania şi SUA, între care Børge Ousland, considerat cel mai în vogă alpinist al momentului, primul om care a ajuns iarna la Polul Nord -, la stagiul de pregătire din Norvegia, unde au stabilit traseul de parcurs pe schiuri. "Practic reluăm traseul lui Amundsen doar că înlocuim un drum de-a lungul coastei cu traverstarea unui lanţ muntos înalt de peste 3.000 de metri. Apoi vom merge circa 20 de zile pe schiuri, pe platoul polar", a explicat Coco Galescu.

Un drum de trei săptămâni şi trei zile

Confirmarea ticăloșiilor și falsa luptă anti-corupție din Dumbrava Minunată

Coldea și Dumbravă, 720.000 euro pentru "optimizarea" sentinței lui Cătălin Hideg. Interviu la Realitatea

Împreună cu Dunca va lua, pe 29 noiembrie, avionul spre Madrid. De acolo ziua următoare vor zbura la Santiago de Chile. Pe 1 decembrie vor zbura la Punta Arenas unde vor sta trei zile şi de unde vor pleca în Antarctica. Galescu estimează că traversarea munţilor şi atingerea calotei polare va dura aproximativ trei zile. Pentru această porţiune a expediţiei îşi face griji. "Practic vom urca Alpii cu o sanie de 70 de kilograme după noi. Dacă înaintaşii noştri aveau cu ei câini, conserve şi ajutoare, noi luăm singuri rolul câinilor şi transportăm exclusiv hrană uscată. Va fi dificil dacă bate vântul, vom găsi crevase pe traseu care ne vor îngreuna drumul, dar după trei zile vom fi traversat cei 50 de kilometri şi ceea ce urmează e traseul pe schiuri. În această parte, care va dura circa trei săptămâni, va fi ciudat pentru că ne vom găsi tot timpul în ziua polară, nu vom avea noapte deloc pe durata expediţiei", a mai povestit Coco Galescu.

Chiar dacă nu face antrenamentul împreună cu coechipierul Dunca, Galescu este foarte ataşat de acesta şi spune că este un adevărat om al extremelor din natură: "Romeo este un tip puternic, în tinereţe a făcut înotr de performanţă, este călit, are răbdare şi foarte multă voinţă, şi mai presus de ele un dor de a înţelege natura". TRADIŢIE ROMÂNO-NORVEGIANĂ

Reînvierea colaborării Amundsen-Racoviţă

În 1896 exploratorul roman Emil Racoviţă a pornit la Polul Sud tot într-o expediţie din care făcea parte un norvegian. Este vorba de expediţia Belgica (pornită din Belgia) şi care a avut mai multe scopuri ştiinţifice, respectiv cercetarea biosferei în zona polară. Românul l-a cunoscut atunci pe Amundsen, participant şi el la expediţia care s-a limitat însă la marginea Antarcticii. TEMERARUL COCO GALESCU

Expediţii cât pentru nouă vieţi, de-a lungul şi de-a latul Pământului

Recordmanul naţional în materie de alpinism extrem, Coco Galescu este unul dintre cei mai experimentaţi alpinişti români şi autor al mai multor premiere mondiale şi româneşti: * În 1990 a plecat în prima sa expediţie în străinătate, în Caucaz, cucerind vârfurile Gumaci, GianTuGan, Ghermoghenov, Cheget, Shelda şi Elbrus, toate de peste 5.000 de metri. * Doi ani mai târziu, a câştigat Cupa României la alpinism, iar în 1993 a urcat, în premieră mondială, în Turcia, pe muntele Kackar. * În 1996 a participat la o expediţie pe Himalaya, ducând tricolorul la 8.168 m, pe vârful Dhaulagiri. * Atingerea piscului Sita Chu-Chura (6.600 m) din Himalaya reprezintă o altă premieră românească. * În Munţii Taurus, din Turcia, bănăţeanul a realizat o altă premieră mondială. * În 1997, Alaska a reprezentat o nouă provocare pentru Coco, care, împreună cu Constantin Lăcătuşu, a format prima echipă românească ajunsă pe vârful McKinley, înalt de 6.197 m. În acelaşi an, a escaladat Mont Blancul, iar în 1998 a plecat în Anzi (Aconcagua, 6.962 m), ceea ce reprezintă altă premieră românească pe ruta "Polish Glacier". * Participarea lui Galescu la expediţia din Himalaya (Cho-Oyu, 8.201 m), prima acţiune românească de acest gen în Tibet, a fost urmată peste doi ani de premiera românească din Patagonia (Cerro Solo). * În 2003, Galescu a fost unul dintre alpiniştii care au luat parte la prima expediţie integral românească pe Everest, cărăşeanul ajungând atunci la atitudinea de 8.000 de metri, în ciuda faptului că avea două coaste rupte. * În 2007, după un parcurs de nouă zile pe schiuri, a atins Polul Nord, în premieră pentru România, apoi a urcat pe Everest.