În ultimii ani s-a pus de mai multe ori în discuţie legitimitatea diplomei universitare a liderului turc Recep Tayyip Erdogan. Opozanţii acestuia susţin că diploma a fost falsificată pentru ca acesta să poată avea acces la putere conform Constituţiei care stipulează că şeful statului trebuie să fie absolvent de studii superiorare.
Este prevăzut în articolul 101 din Constituţia Turciei ca preşedintele Turciei să posede diplomă universitară. Dacă suspiciunile la adresa lui Erdogan se dovedesc întemeiate, el nu ar mai putea rămâne în fruntea statului (dar cine să mai îndrăznească acum în Turcia să demonstreze aşa ceva cu aproape 3000 de procurori şi judecători aruncaţi după gratii?!).
Incertitudinile legate de diploma universitară a lui Erdogan nu sunt de dată recentă. Au fost însă repuse pe tapet odată cu ultimele evenimente din Turcia.
Potrivit unui articol publicat de al-monitor.com, Erdogan a urmat o şcoală gimnazială religioasă şi mai apoi un liceu asemănător (imam-hatip) care ar fi trebuit să-l pregătească pentru a deveni predicator musulman. În aceste condiţii, singura instituţie de studii superioare pe care ar fi putut s-o urmeze era tot una cu profil asemănător.
Şi totuşi, viitorul preşedinte al Turciei ajunge în posesia unei diplome emise de Facultatea de Studii Economice şi Administrative a Universităţii din Marmara. Ca să studieze acolo ar fi trebuit să prezinte însă un certificat care să ateste ca a mai învăţat şi la o altă şcoală, nu doar la cea de imami (imam-hatip).
Erdogan a răspuns chiar şi de curând, prin purtătorul său de cuvânt, că toate aceste acuzaţii sunt absolut ridicole.
Una din primele persoane care a avut suspiciuni în legătură cu veridicitatea documentelor de studii prezentate de candidatul la preşedinţie Erdogan a fost Omer Faruk Eminagaoglu, fost judecător şi preşedinte fondator al unei binecunoscute asociaţii a magistraţilor - YAR-SAV. Membrii acesteia au reputaţia că sunt adepţii unei ideologii de tip kemalist şi că sunt simpatizanţi ai partidului de opoziţie CHP.
Biroul Electoral Central a analizat cele reclamate de Eminagaoglu, dar a respins sesizarea acestuia ca neîntemeiată. Acuzele au fost preluat ulterior de partidul pro-kurd (Partidul Democrat al Poporului – HDP).
De data aceasta, reprezentanţii Biroului Electoral s-au gândit să le închidă detractorilor gura cu o copie a diplomei pe care Erdogan o depusese în august 2014, când s-a înscris în cursa pentru preşedinţia statului.
HDP a publicat-o pe contul său de Twitter, moment în care epopeea diplomei universitare a lui Erdogan a intrat într-o nouă etapă pentru că, din acel moment, noile argumente care arătau că documentul e un fals au fost aproape imposibil de combătut.
Copia indica, aşadar, faptul că Erdogan absolvise Facultatea de Studii Economice şi Administrative a Universităţii din Marmara în 1981. La baza documentului erau două semnături: cea a rectorului universităţii şi cea a decanului. Aici intervine, într-adevăr, o mare problemă: în 1981 nu existau nici Universitate, nici facultate cu acest nume. Universitatea Marmara a fost fondată abia în….1982, la Istanbul iar facultatea de pe diploma preşedintelui a început să se numească aşa abia din 1983.
Până şi duşmaii de moarte ai kurzilor, naţionaliştii turci ai Gokce Firat au prezentat o serie de detalii care arătau că diploma universitară a lui Erdogan e un fals.
După respingerea loviturii de stat din noaptea de vineri spre sâmbătă, Erdogan a dispus arestarea sau îndepărtarea din funcţie a mii de magistraţi pe care, chipurile, îi suspectează de legături cu organizatorii puciului.
Epurările din ultimele zile ar putea avea legătură şi cu controversa iscată de veridicitatea diplomei sale universitare.
Dacă se va dovedi că acesta a ajuns preşedinte fără a avea însă dreptul de a candida, tot ce a semnat şi a implementat ar putea deveni nul din puct de vedere juridic, mai scrie al-monitor.com. Practic, în acest moment, Erdogan profită de situaţie şi încearcă să scape de toate vulnerabilităţile sale.