Proiectul care ar putea schimba fața învățământului românesc

Ordin comun MS-ME Masca este obligatorie

Antonia Hendrik in Social la 13 noiembrie 2020, 23:06

Edupedu.ro prezintă un document exploziv discutat astăzi la Cotroceni de președintele Iohannis, premierul Orban și ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș.

În document se arată că Educația ar putea avea peste un miliard de euro alocat prin Planul de Reziliență și Redresare.

Pe ce vrea Guvernul să cheltuiască fondurile de urgență de la Comisia Europeană

Aşadar, Educația ar putea avea peste un miliard de euro alocat prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), potrivit documentului în lucru obținut de Edupedu.ro, document discutat azi la Cotroceni de președintele Iohannis, premierul Orban și ministrul fondurilor europene Boloș.

Această sumă înseamnă 3,45% din totalul fondurilor obținute de România în negocierile de la Bruxelles, din programul NextGenerationEU, fonduri de 30,4 miliarde de euro.

În valoare de 30,444 miliarde euro, Planul Național de Recuperare și Reziliență este structurat pe două părți și anume reformele și investițiile, și aceste părți sunt structurate la rândul lor în 3 piloni și 12 domenii de intervenție.

Una dintre priorităţi este digitalizarea

O altă componentă legată de Educație este cea a digitalizării, pentru care sunt propuse fonduri de 250 de milioane de euro. Împreună, cele două tipuri de proiecte – infrastructură și digitalizare – ar aduce Educației investiții de peste 1,3 miliarde de euro, adică 4,28% din totalul fondurilor alocate României prin programul NextGeneration EU.

În descrierea situației actuale din acest domeniu, PNRR subliniază următorul lucru: Consiliul Uniunii Europene, prin recomandările specifice de țară (RST) privind Programul național de reformă al României pentru 2020, a subliniat, pe de o parte, că echitatea, incluziunea, calitatea educației, dar și capitalul uman rămân provocări importante, fiind necesare reforme strategice în acest domeniu, iar pe de altă parte că nu se constată nicio îmbunătățire a rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic.

România dispune de o infrastructură educațională și de formare profesională învechită, nesigură

Criza epidemiologică a evidențiat din nou principalele lacune ale procesului de educație și formare profesională. De aceea, precondiția esențială pentru furnizarea unor servicii educaționale și de formare profesională de calitate, incluzive și atractive constă în modernizarea infrastructurii educaționale“, mai precizează sursa menţionată.