Un document intrat în posesia noastră ne arată că tentativele de racordare a sistemului privat la fondurile de stat nu se opresc în ciuda faptului că precedenta OUG a fost respinsă la Senat.

O nouă tentativă a ministrului Sănătății Victor Costache de a promova o hotărâre de guvern care să reglementeze accesul operatorilor privați la fondurile din bugetul de stat va avea loc în prima ședință de guvern. O inițiativă ciudată, mai ales în contextul pandemiei cu care se confruntă întreaga omenire. Ca și când cineva încearcă să profite

Pentru că și aceasta ridică mari probleme de redactare, fiind suspiciuni că se încearcă din nou favorizarea marilor operatori privați, evz.ro o publică integral pentru a da posibilitatea managerilor și celor implicați în sistemul de sănătate privat sau de stat să o citească și comenteze.

O primă reacție am primit din partea unui manager al unei clinici private, a cărui identitate o păstrăm confidențială:

"Criteriile de eligibilitate trebuie sa fie aceleași ca și la spitalele de stat. Nu trebuie criterii de privat și criterii de stat. În plus este o ilegalitate crasă acolo unde cer experiență de minim nu știu câte cazuri. Este același principiu ca și la licitații. Nu ai voie să ceri cifră de afaceri sau experiență contractuală. Este ilegal pentru că reduci concurența. Aici ei (n.n. Ministerul Sănătății) creează un avantaj competițional pentru operatorii mari, adica ăia de unde sunt ei... Liberalizarea sistemului a pornit odată cu legea 95 care spune clar că în sistem condițiile sunt aceleași pentru toți operatorii cu condiția să se acrediteze".

Manager de sistem de sănătate: "Liberalizarea sistemului de sanatate este garantata inca din 2006 de catre legea 95. In aceasta lege se vorbeste despre o piata a serviciilor de sanatate guvernata de aceleasi mecanismele care se regasesc in orice piata de servicii din lumea asta. Prin urmare ideea ca acest guvern ar pregati accesul privatilor la fondurile publice este profund eronata. Guvernul vrea sa restabileasca accesul furnizorilor privati la aceasta piata deoarece asa cum se intampla in toate domeniile din aceasta tara, de la ce spune legea pana la ce se intampla in realitate este o cale lunga, atat de lunga incat accesul operatorilor privati este total interzis daca vorbim de spitale. Care sunt mecanismele principale prin care spitalele private sunt scoase de pe piata:

1. Tarife de decontare servicii medicale la 10% din valoarea lor reala,

2. Un sistem de clasificare al spitalelor care descalifica pur si simplu spitalele private,

3. Programe de sanatate care deconteaza numai materiale sanitare sau /si medicamente nu serviciul in ansamblul lui,

4. o manipulare extraordinara facuta in mod egal din prostie si necunoastere dar si pentru scopuri politicianiste.

Principalul pierzator in aceasta situatie este pacientul roman, sistemul de sanatate in ansamblul lui si spitalele de stat in principal. Datorita tarifelor de decontare ireale spitalele de stat nu se pot dezvolta pe cont propriu si trebuie sa ceara fonduri de la minister sau autoritatile locale pentru a se dota sau pentru a si construi/ repara cladiri.

In tot acest timp spitalele din strainatate nn Turcia si cele din Europa se dezvolta intr o piata globala si dreneaza anual tot mai multi pacienti romani din sistemul romanesc de sanatate!!! Politicienii auziti?

Politicienii nostri inconstienti trebuie sa si faca griji pentru pacientii romani drenati afara, nu pentru cei pe care privatii din tara i-ar trata aici in sistemul nostru de ssnatate.

Anual Romania cheltuie peste 200 mil eur anual pe servicii medicale in strainatate. Multe din aceste servicii se pot face in privat in Romania, dar ... nu se poate.

Cu 200 milioane euro poti construi 4 spitale de talia Municipalului sau finanta 8 spitale mari.

Este mult de discutat dar nimeni nu este in realitate interesat. Asa suntem noi românii din pacate! Presa interesata de scopuri marunte, politicienii interesati de chestiuni derizorii si noi romanii in general suntem complici la propria noastra nenorocire! Somn usor!"

Lucian Duță, fost președinte al CNAS: "Așadar, omul (n.n. Viorel Costache) pregătește o hotărâre de guvern prin care spitalele private să acceseze banii publici, dar la prețuri preferențiale asa cum a fost descris în ordonanța dată acum câteva săptămâni care practic privatiza sistemul public de sănătat ! Ordonanță care a fost aspru criticată în mediul public și care a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului! Mai mult, aceeași ordonanță a fost respinsă de Senat, urmând ca săptămâna viitoare să fie respinsă și de Camera Deputaților!"

Iată documentul integral.

HOTĂRÂRE 

pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (22) al art. 111 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății 

 

             În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al art. 111 alin. (22) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    Art. 1 – În vederea punerii în aplicare a prevederilor alin. (22) al art. 111 din Legea nr. 95/2006, reprezentanții legali ai spitalelor private vor depune la Ministerul Sănătății o declarație pe propria răspundere, conform căreia atestă că pentru fiecare secție îndeplinesc următoarele criterii de eligibilitate:

             1.1 pentru secțiile de ATI

1. sistem de gardă dedicată de anestezie şi terapie intensivă;
2. dotare minimală incluzând:

(i) aparate de ventilaţie artificială;

(ii) monitoare funcţii vitale;

(iii) infuzomate/injectomate;

(iv) defibrilatoare;

(v) aparatură de laborator punct de lucru local ("point of care").

1.2 pentru secțiile care derulează procedura de cardiologie intervențională:

a) sistem de gardă dedicată pentru tratamentul infarctului miocardic acut (sindroamelor coronariene acute cu supradenivelare de segment ST) prin intervenţii coronariene percutane;

b) experienţă de cel puţin 400 de proceduri de dilatare coronariană/an;

c) dotarea existentă (accesul la cel puţin un angiograf);

d) prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră, disponibili pe tot parcursul programului gărzii dedicate);

e) secţie de cardiologie care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile rezolvate prin proceduri de dilatare coronariană;

f) secţie/compartimente de anestezie terapie intensivă, cu cel puţin o linie de gardă în spital.

          1.3  pentru secțiile de ortopedie, chirurgie maxilo-facială și neurochirurgie:  

a) sistem de gardă dedicată pentru tratamentul leziunilor traumatice acute neuro-craniene şi/sau viscero-craniene, vertebro-medulare şi ale membrelor şi centurilor;

    b) experienţă de cel puţin 300 de proceduri cranio-maxilo-facială/an, 300 leziuni neurochirurgicale/an, cel puţin 1.000 de leziuni ortopedice/an;

    c) dotarea existentă;

    d) prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate).

        1.4 pentru secțiile de proceduri endovascular

a) sistem de gardă dedicată pentru tratamentul leziunilor vasculare acute;

b) experienţă de cel puţin 200 de proceduri endovasculare/an;

c) dotarea existentă - accesul la cel puţin un angiograf dedicat intervenţiilor endovasculare;

d) prezenţa personalului calificat (cel puţin 2 medici, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii dedicate);

e) secţie de chirurgie vasculară care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile rezolvate prin proceduri endovasculare.

        1.5 pentru secțiile de neurologie intervențională 

    a) serviciu de gardă de neurologie 7/7, 24/24;

    b) existenţa în permanenţă în unitatea de primiri urgenţe a spitalului sau în unităţile sanitare cu paturi care nu au în structură UPU în Unitatea de AVC acute/secţia de terapie intensivă/secţia de neurologie, după caz, a 1-2 paturi disponibile, cu dotarea necesară pentru monitorizare cardiovasculară care să fie utilizate de către medicul neurolog de gardă pentru iniţierea şi derularea terapiei de fibrinoliză cu rtPA administrat intravenos, specifice acestor cazuri;

    c) în unităţile medicale care asigură şi tratament endovascular, echipa formată din medic radiolog cu pregătire de neuroradiologie intervenţională şi asistent medical va putea fi solicitată rapid 7/7, 24/24 şi va exista linie de gardă de neurochirurgie 7/7, 24/24;

    d) dotarea existentă (accesul imediat de urgenţă şi prioritar din unitatea de primiri urgenţe la cel puţin un aparat de tomodensitometrie cerebrală - CT cerebrală; accesul imediat de urgenţă şi prioritar la laboratorul de urgenţă de hematologie şi biochimie sau acces la dispozitive portabile pentru efectuarea cu urgenţă maximă a analizelor necesare conform protocolului specific acestui tip de tratament, ale căror rezultate sunt decisive pentru iniţierea sau nu a fibrinolizei în fereastra terapeutică menţionată); pentru unităţile sanitare cu paturi care vor efectua şi tratament endovascular este necesar accesul rapid şi prioritar la un angiograf;

    e) prezenţa personalului calificat (cel puţin 1 medic neurolog specialist/primar, 1 medic specialist/primar în imagistică prin CT cerebrală, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii); examenul imagistic prin CT cerebrală (nativ, dar şi cu substanţă de contrast, în cazuri selecţionate) se va efectua în prezenţa obligatorie a medicului neurolog specialist/primar de gardă care va evalua, împreună cu medicul specialist/primar în imagistică CT, toate criteriile imagistice de eligibilitate şi de excludere pentru acest tip de tratament; pentru unităţile sanitare cu paturi care vor efectua şi tratament endovascular este necesară prezenţa obligatorie a medicului specialist/primar radiolog, cu pregătire de neuroradiologie intervenţională şi disponibilitatea rapidă pentru consult interdisciplinar a medicului specialist/primar neurochirurg şi a medicului specialist/primar de anestezie-terapie intensivă; decizia pentru efectuarea tratamentului endovascular va fi luată în echipă formată din neurolog, radiolog cu pregătire de neuroradiologie intervenţională, neurochirurg (în cazuri selecţionate), anestezist;

    f) secţie de neurologie de urgenţă, în structura căreia este de preferat să existe o unitate de accidente vasculare cerebrale acute care are capacitatea de a prelua şi monitoriza toate cazurile tratate prin fibrinoliza cu rtPA administrat intravenos sau prin proceduri endovasculare;

    g) toate compartimentele medicale prevăzute la lit. a) - f) asigură un circuit optim al pacientului, care să permită iniţierea tratamentului prin fibrinoliza cu rtPA administrat intravenos în fereastra terapeutică de maximum 4,5 ore de la debutul clinic al primelor simptome sau a tratamentului endovascular (fibrinoliza intraarterială, trombectomie mecanică/tromboaspiraţie, angioplastie percutană cu stent sau embolizare mecanică pentru anevrism rupt) în condiţiile respectării riguroase a tuturor criteriilor clinice, imagistice şi de laborator de eligibilitate şi excludere, precum şi a monitorizării clinice neurologice, cardiovasculare, respiratorii şi generale conform protocolului specific de diagnostic şi tratament.

   1.6 pentru secțiile de intervenție endoscopică digestivă

            1.6.1 Pentru tratamentul hemoragiilor digestive superioare:

a) să poată asigura managementul hemoragiilor digestive (echipe de gastroenterologi şi de chirurgi antrenaţi în gestionarea acestor cazuri, circuite funcţionale, paturi dedicate, spaţii şi facilităţi de endoscopie adecvate, medicamente specifice);

b) să poată asigura permanenţă (24 h/zi, 7 zile/săptămână) printr-o linie de gardă de endoscopie digestivă obligatorie (la faţa locului sau la domiciliu) cu medici gastroenterologi şi asistente medicale antrenaţi în endoscopia digestivă terapeutică;

c) să poată asigura servicii de terapie intensivă dedicate (secţii generale de ATI sau TI specializate de gastroenterologie şi hepatologie);

d) dotările de bază pentru hemostaza endoscopică sunt:

(i) turnul video cu videoprocesor;

(ii) sursă aer/apă;

(iii) monitor;

(iv) aspirator;

(v) gastroscop şi colonoscop;

(vi) electrocauter cu plasmă-argon (APC);

e) întreţinerea, defectarea, procesarea endoscoapelor şi situaţiile de necesitate impun ca aceste dotări să fie duble.

  1.6.2 Pentru protezare paliativă endoscopică a tubului digestiv:

a) să poată asigura plasarea protezelor (stenturilor) (echipe de gastroenterologi şi de radiologi antrenaţi în gestionarea acestor cazuri, circuite funcţionale, paturi dedicate, spaţii şi facilităţi de endoscopie adecvate cu acces la masă mobilă de radiologie, medicamente specifice);

b) să poată asigura permanenţă (24 h/zi, 7 zile/săptămână) printr-o linie de gardă de endoscopie digestivă obligatorie (la faţa locului sau la domiciliu) cu medici gastroenterologi şi asistente medicale antrenaţi în endoscopia digestivă terapeutică;

c) dotările de bază pentru paliere endoscopică sunt:

(i) turnul video cu videoprocesor;

(ii) sursă aer/apă;

(iii) pompă peristaltică de apă;

(iv) monitor;

(v) aspirator de înaltă performanţă

(vi) videogastroscop terapeutic;

(vii) videocolonoscop;

(viii) videoduodenoscop terapeutic;

(ix) sistem de ecoendoscopie liniară;

(x) electrocauter cu unitate de coagulare plasmă argon (APC).

Art. 2 Declarația pe proprie răspundere prevăzută la art. 1 va fi însoțită de documente care să ateste îndeplinirea criteriilor de eligibilitate.

PRIM-MINISTRU 

LUDOVIC ORBAN