Curtea de Conturi a sesizat procurorii anticorupţie pentru că responsabilii Complexului au contractat un credit de 170 de milioane de euro din care nu au tras niciun ban, dar au plătit dobânzi uriaşe

Curtea de Conturi a sesizat, prin preşedintele Nicolae Văcăroiu, DNA cu privire la plata de către SC Complexul Energetic Turceni SA, respectiv continuatoarea acesteia SC Complexul Energetic Oltenia (CEO) SA, a sumei de 53.038.493 de lei către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) reprezentând comisioane şi penalităţi pentru un credit pe care l-a contractat şi din care nu a efectuat trageri.

În plus, DNA a fost sesizată că directorul general al CEO, Laurenţiu Ciurel, nu a luat măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizia 23/16.07.2013 a Curţii de Conturi. Parchetul condus de Laura Codruţa Kovesi a clasat în martie cauza, iar în aprilie a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de Curtea de Conturi împotriva ordonanţei de clasare. Astfel pentru o gaură de zeci de milioane de euro nu va răspunde nimeni.

Finanţare de la BERD cu încălcarea hotărârii de guvern

În 2007, prin hotărâre de guvern, s-a stabilit realizarea unei investiţii de modernizare a blocurilor energetic 3 şi 6 de la Turceni, finanţarea fiind stabilită „din surse proprii şi din credite garantate de stat”. Chiar procurorul DNA, care a clasat cauza, consemnează că „încălcând HG 2161/2004, CE Turceni a căutat finanţare la BERD, încheind la data de 21.07.2009 două contracte de împrumut: unul în valoare de 150 milioane euro cu BERD şi unul de 20 milioane euro cu Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN, identificată de BERD pentru sindicalizare. Cele două credite acopereau 64% din finanţarea necesară şi aveau termen de disponibilitate 21.01.2013)”.

Şi-au prins urechile în procedura de achiziţie publică

Numai că Turceni SA nu a reuşit să finalizeze procedura de achiziţie publică pentru încheierea contractelor de modernizare până la expirarea disponibilităţii. Mai pe româneşte, Turceni SA nu a tras nicio sumă din valoarea împrumutului, dar a plătit celor două bănci frumoasa sumă de 53.038.493 de lei. Trebuie precizat că în 2012 a fost înfiinţată SC Complexul Energetic Oltenia SA prin fuziunea mai multor societăţi, printre care şi Turceni SA.

Încă o gaură de aproape 40 de milioane de lei

În motivarea respingerii plângerii depuse de Curtea de Conturi, DNA spune că „nu rezultă exact ce faptă se impută şi cui raportat la situaţia descrisă”. Instituţia condusă de Nicolae Văcăroiu a răspuns procurorului „înveterând în esenţă că acele împrumuturi contractate de Turceni SA nu au fost garantate de stat, cu încălcarea HG 2161/2004” şi, în august 2015 a completat sesizarea iniţială cu una nouă. În aceasta semnala DNA cu privire la prejudicierea patrimoniului aceleiaşi societăţi cu încă 39.682.391 lei, după cum urmează:

1. 13.014.458 lei reprezentând plata de comisioane şi penalităţi stabilite prin contracte de credit extern din care nu s-au făcut trageri

2. 2.819.504 lei, creanţe nerecuperate

3. 23.743.880 lei, creanţe cesionate a căror recuperare de la cesionar (care a încasat valoarea lor de la debitor) nu s-a realizat

4. 108.549 lei, materiale lipsă la inventar pentru recuperarea cărora nu s-au luat măsuri.

Un vinovat tot a fost găsit: Neglijenţa

Astea fiind faptele sesizate de Curtea de Conturi, DNA a concluzionat: „Cu privire la ambele sesizări privind creditele externe contractate de Turceni SA, respectiv CEO SA, analiza rapoartelor care au stat la baza sesizărilor nu confirmă existenţa unor indicii de abuz în serviciu.(…) În privinţa modului de derulare a împrumutului, ambele rapoarte constată că neefectuarea tragerilor a avut un unic motiv, anume nefinalizarea procedurilor de achiziţie, care nu a fost imputată Turceni SA ori CEO SA. Efectuarea tragerilor, în condiţiile în care nu exista încheiat nici un contract în baza căruia să fie plătite acele sume, era cea care ar fi ridicat probleme de natură penală.(…) În aceste condiţii se constată că, deşi s-a produs o pagubă în bugetul Turceni SA (implicit CEO SA), aceasta nu a fost produsă printr-o faptă a societăţii”. Şi ca decizia să fie de tot hazul, procurorul a găsit şi un vinovat „neglijenţa acţionarului principal (Ministerul Economiei şi Comerţului)”. În concluzie, procurorul a dat soluţia că „nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către persoane din cadrul CEO SA, având în vedere că din materialul probator administrat nu rezultă că faptele ar exista, iar cele fără consecinţe grave erau prescrise la data sesizării lor”. Şi cu asta DNA a îngropat prejudiciul de zeci de milioane de euro.

Procurorii de la Bucureşti şi Târgu-Jiu dau vina pe Guvern

Pe lângă clasarea sesizării Curţii de Conturi, procurorul de caz de la DNA a disjuns şi declinat competenţa privind unele infracţiuni către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. Acolo dosarul a fost repartizat procurorului Laurenţiu Grecu, care a emis şi el o ordonanţă de clasare pe 4 august 2016. Asta după ce a stabilit că, în urma constatări Camerei de Conturi Gorj, din februarie 2014, că CEO nu a întreprins măsuri de recuperare a prejudiciului de 53 de milioane de lei, Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic la acea dată, „a emis ordinal de serviciu nr. 620 din 23.05.2014, prin care a dispus Corpului de Control al Direcţiei Financiare ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României”.

Aşa s-a stabilit că „nu au fost identificate situaţii care ar putea fi considerate imputabile în cazul efectuării plăţii comisioanelor datorate conform acordului de împrumut”.

Nu ar fi fost bani pentru taxa de timbru

Constatare pe care procurorul Grecu a luat-o de bună, fără să-şi pună problema că oamenii se controlau pe ei înşişi. Tot din nota întocmită de Corpul de Control, el a tras concluzia că CEO SA „nu avea temei legal pentru promovarea acţiunilor în instanţă în vederea recuperării comisioanelor, neputându-se indica nici persoanele pe care urma să le cheme în judecată”. Mai mult, să le plângi de milă nu alta şefilor de la CEO, compania ar fi trebuit „să achite taxa de timbru în cuantum foarte mare, sume de bani ce ar fi fost pierdute în cazul respingerii acţiunii”.

Anchetatorii au uitat să pună o întrebare esenţială

Ca să nu se mai complice, procurorul Grecu a pus mâna pe ordonanţa de clasare dată de DNA şi citând din ea a ajuns la concluzia că „deşi s-a produs o pagubă în bugetul CEO SA, aceasta nu a fost produsă printr-o faptă a societăţii, ci prin neglijenţa acţionarului majoritar, Ministerul Economiei şi Comerţului, în a promova Hotărârea de guvern orcând începând cu anul 2005 şi până la data contractării creditului (2009), este exclusă tragerea la răspundere penală a conducerii CEO SA, nefiind întrunite elementele constitutive sub aspect subiectiv, respective lipsa intenţiei”.

Dacă procurorii de la DNA şi cel de la Parchetul de la Târgu Jiu nu s-au întrebat, o facem noi: De ce Turceni SA a contractat creditul de la BERD deşi nu se dăduse Hotărârea de Guvern?

CSM a apărat reputaţia lui Laurenţiu Grecu

În anul 2009, cand nu era încă magistrat, pentru a scăpa de datoriile acumulate de firma Laremi Trans SRL pe care o deţinea în calitate de unic acţionar, Laurenţiu Grecu i-a cesionat afacerea lui Marcel Ruset, cu antecedente penale, scria ziarul „Naţional” cu câteva luni în urmă. „Naţional” mai anunţa că „Grecu este suspect de săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi şantaj, deoarece ar fi intervenit şi ar fi exercitat presiuni asupra conducerii Complexului Energetic Oltenia pentru a obţine plata unor despăgubiri însemnate pentru nişte terenuri ce i-ar fi fost expropriate familiei sale în vederea extinderii unor cariere miniere în zona Motru”.

CSM a constatat, în luna iunie, că afirmaţiile lansate în spaţiul public referitoare la activitatea și cariera lui Laurențiu Grecu sunt nefondate şi au afectat reputaţia profesională a magistratului.