Decizia de inculpare a fost luată pe 9 iunie 2020 de procurorul DNA, Ștefăniță-Cosmin Stroie, într-un dosar constituit în 2014 ca urmare a unei sesizări a Corpului de control al premierului Victor Ponta. Procurorul Stroie a preluat cazul de la Valina Călărașu, după ce aceasta a părăsit DNA. Procurorul Călărașu a început urmărirea penală și le-a atribuit șefilor CNC calitatea de suspect în 2017.

Procurorii anticorupție au stabilit și un prejudiciu uriaș, de 9,6 milioane de euro. E vorba de finanțarea de către CNC a 55 de filme și scurtmetraje în perioada 2010- 2013.

Printre filmele a căror finanțare de către CNC este considerată prejudiciu de DNA se numără:

– „Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint la Berlinala din 2010, regizat de Florin Șerban și produs de Cătălin Mitulescu,

– „De ce eu?”, filmul regizorului Tudor Giurgiu despre moartea procurorului Cristian Panait,

– „Undeva la Palilula”, regizat de Silviu Purcărete și produs de Tudor Giurgiu,

– „Lampa cu căciulă”, cel mai premiat scurtmetraj românesc,

– „Toată lumea din familia noastră” – ambele regizate de Radu Jude și produse de Ada Solomon,

– „Aliyah DaDa”, un documentar regizat de Oana Giurgiu și produs de casa de producție a Oanei și a lui Tudor Giurgiu.

Anchetatorii au descoperit faptul că mai multe case de producție au primit credite fără dobândă pe 10 ani de la CNC pentru realizarea unor filme și scurtmetraje și fie au întârziat lansarea filmelor, fie nu au raportat anual veniturile realizate de pe urma difuzării lor, chiar dacă erau zero.

Potrivit legii cinematografiei, în primul an de la lansare, producătorii trebuie să raporteze trimestrial veniturile obținute de pe urma difuzării filmului, apoi anual până în ultimul an, al zecelea.

Potrivit unor profesioniști din industria cinematografică, de regulă, producătorii restituie cam 1% din creditul fără dobândă acordat de stat pentru realizarea filmelor pentru simplul motiv că filmele românești nu stau mult în cinematografe și nu produc bani. În realitate, „creditarea” de către stat este o formă de subvenționare a industriei, au explicat ei.

Șefii din CNC au fost inculpați însă pentru că nu au suspendat sau retras finanțarea în momentul în care au văzut că producătorii nu respectă cu strictețe termenele de lansare a filmelor sau de raportare a veniturilor.

De altfel, acuzațiile sunt de abuz în serviciu cu folos pentru altul, cu consecințe deosebit de grave. Adică șefii CNC ar fi abuzat de funcție și nu ar fi respectat legea pentru a le crea un folos necuvenit producătorilor de film. Pedeapsa pentru o astfel de acuzație poate ajunge până la 9 ani și 3 luni de detenție, la care se poate adăuga un spor de pedeapsă, fiind vorbe de mai multe astfel de infracțiuni.

Din pricina întârzierilor de lansare sau neraportărilor anuale de venituri – văzute drept încălcări ale legii cinematografiei – finanțările sunt considerate în întregime de procurori ca fiind prejudiciu, ca și când filmele nu ar fi fost făcute sau banii ar fi fost furați (folosiți în alte scopuri sau costurile ar fi fost umflate).

În plus, pe 11 mai 2020, actuala șefă a CNC, Anca Mitran, a constituit instituția parte civilă în ancheta penală pentru recuperarea prejudiciului de 9,6 milioane de euro.

Ce spune legea. Potrivit articolului 53 din OUG 39/2005 (devenită legea cinematografiei): „Directorul general al CNC poate să suspende sau, după caz, să rezilieze contractele de acordare a creditului financiar, poate solicita restituirea sumelor virate din credit și poate declanșa procedura executării silite, potrivit prezentei ordonanțe, în următoarele situații:

a) beneficiarul creditului direct nu prezintă Centrului Național al Cinematografiei situația cheltuielilor efectuate și documentele justificative, în termen de maximum 15 zile de la data solicitării;

b) beneficiarul creditului direct nu respectă obligațiile contractuale asumate față de Centrul Național al Cinematografiei.”

În cazul filmului „Eu când vreau să fluier, fluier”, câștigător al Ursului de argint în 2010, produs de Strada Film a lui Cătălin Mitulescu, procurorii au descoperit că producătorul nu a raportat veniturile anuale de 23 de ori, cât ar fi trebuit, ci doar de 11 ori.

Prin urmare, procurorul l-a inculpat pe fostul director al CNC, Eugen Șerbănescu, pentru abuz în serviciu pentru că nu a suspendat finanțarea sau nu i-a cerut banii înapoi lui Mitulescu pentru filmul deja produs și premiat la Berlinala din 2010.

La fel și în cazul filmului „De ce eu?” despre moartea procurorului Cristian Panait, regizat de Tugor Giurgiu. În acest caz, a fost inculpată pentu abuz în serviciu Carmen Stejeroiu, șefa fondului cinematografic din cadrul CNC.

La rândul lor, producătorii de film Tudor Giurgiu și Ada Solomon admit că au lipsit unele rapoarte anuale de venituri, dar – explică ei – pentru că erau irelevante, fiind vorba de venituri zero. Ei s-au declarat surprinși că DNA a dus în sfera penalului – ceea ce Tudor Giurgiu a numit – „mărunțișuri administrative”. Pentru aceste nereguli, spun ei, casele de producție au fost deja sancționate administrativ în sensul că nu mai pot participa la proiecte de concursuri la CNC, potrivit G4media.ro.