An de an, din ce în ce mai pregnant, după 1990 românii au simțit lipsa mâinii de lucru califi cate, a așa-numiților meseriași. Cizmăria de la colțul străzii a dispărut, atelierul de croitorie din drumul spre piață s-a transformat în tutungerie, tocilarul sau lăcătușul au fost uitați demult. Dacă un avocat sau un contabil sunt ușor de găsit, la electricieni, parchetari și instalatori nu se mai poate decât cu programare, ca la stomatolog.

Școlile profesionale nu mai produc atât de mulți meseriași comparativ cu cererea de pe piața muncii, dar, acum, o soluție la această criză vine din partea Ministerului Educației, care va crește numărul de locuri de la învățământul profesional, conform unui proiect de hotărâre al Guvernului.

Astfel, vor fi 6.000 de locuri în plus pentru elevii care vor să urmeze o școală profesională, mai exact un total de 60.000 pentru anul școlar 2019-2020, comparativ cu cele 54.000 existente în perioada 2018-2019. Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a declarat că, în prezent, există o cerere dublă a numărului de elevi pentru școlile profesionale. „Școala e a societății și ea lucrează pentru societate. Deci, n-aș vorbi de mai puține locuri în liceu, locurile sunt pentru toți absolvenții de gimnaziu. Pentru că sfârșitul gimnaziului nu înseamnă și sfârșitul învățământului obligatoriu. Acesta continuă încă doi ani la liceu sau trei la profesională”.

Salarii de 30.000 lei pe an, fără studii superioare

Controlor de trafic aerian, bucătar, tatuator, cosmetician, make-up artist, hairstylist, electrician sau instalator sunt printre cele mai bănoase meserii din România, într-un top al joburilor pentru care nu ai nevoie de studii superioare. O analiză a veniturilor de pe piața muncii, făcută de companii de recrutare, arată că cele mai profitabile locuri de muncă, pentru care este nevoie doar de diplomă de calificare emisă de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale și Ministerul Educației Naţionale, aduc între 5.000 și 30.000 de lei pe an. În concluzie, un instalator ajunge să câștige, pe oră, aproape dublu față de un avocat sau un medic.

Imediat după criza economică din anul 2008, a început declinul școlilor profesionale de stat din cauză că angajatorii nu mai cereau forță de muncă. Soluția găsită, în momentul de față, pentru problema deficiențelor din sistemul de formare profesională este aceea a sistemului dual.

 Învățământul profesional dual

Învățământul tehnic dual înseamnă, de fapt, obținerea unor calificări în urma unor parteneriate cu operatori privați. Cu alte cuvinte, într-o anumită școală se formează o clasă de învățământ dual, numai în condițiile în care există o ofertă financiară din partea unei companii care să asigure pregătirea. Pe lângă școlarizarea propriuzisă, copiii fac și practică, iar la sfârșit pot să fie angajați direct la operatorul economic care i-a pregătit.

131 de meserii din 17 domenii de bază

Prin învățământul profesional și dual se asigură pregătirea în 131 de calificări profesionale, grupate în 17 domenii de pregătire de bază. Înscrierea și admiterea în clasa a IX-a în învățământul profesional și în învățământul dual se realizează direct la unitățile de învățământ. Numărul de unități de stat și particulare care școlarizează elevi pentru învățământul liceal tehnologic, învățământul profesional și postliceal este de 1.197, în perioada 2018-2019. 726 de unități asigură formarea elevilor prin învățământul profesional și învățământ dual (709 sunt unități de stat și 17 particulare), iar 197 sunt situate în mediul rural. La finalizarea clasei a XI-a de învățământ profesional (inclusiv de învățământ dual), după susținerea examenului de competențe profesionale și obținerea certificatului de calificare de nivel 3, absolvenții pot alege să își continue studiile liceale sau pot opta pentru un loc de muncă.

 

Investitorii străini, presiuni la ușa

Ministerul Educației În 2012, reprezentantii companiilor străine au bătut la ușa Ministerului Educatiei, cu un mesaj clar: puneți la punct un învățământ profesional eficient, care să atragă tinerii spre meserii. Și astfel, după încheierea unui parteneriat între Primăria Brașov, Inspectoratul Școlar Brașov și Clubul Investitorilor Germani, apare prima școală profesională duală din România: Școala Profesională Germană Kronstadt, unde nu există manuale, căci elevii învață în mod practic toate operațiunile pe care le vor efectua într-o fabrică.