Cu numai 11 zile înainte de alegerile prezidenţiale, în Ucraina au fost demarate ieri discuţii la nivel naţional, pe tema crizei din estul ţării. Separatiştii pro-ruşi nu vor participa, însă, la mesele rotunde.
Liderii mondiali şi-au arătat susţinerea pentru dialog, în speranţa că se va găsi o soluţie pentru conflictul din estul Ucrainei. Nu se poate şti ce rezultate vor avea discuţiile atât timp cât activiştii pro-ruşi care controlează o parte din teritoriul regiunii, şi care au organizat un referendum pentru obţinerea independenţei, nu participă, relatează CNN.
Guvernul ucrainean insistă că nu va negocia cu "teroriştii", în timp ce tabăra adversă spune că nu va discuta cu o forţă de ocupaţie.
Mesele rotunde vor fi mediate de un diplomat german, Walter Ischinger, şi sprijinite de OSCE, care a trimis mai mulţi observatori în ţară înaintea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în 25 mai.
Secretarul de stat american John Kerry a declarat că discuţiile, care se vor focaliza pe descentralizare şi pe reforma constituţională, sunt "un pas cheie spre vindecarea politică a tensiunilor".
"SUA sprijină puternic acest proces", a declarat Kerry la Washington.
De asemenea, oficialul american a salutat decizia UE de a impune noi sacţiuni pentru 13 ruşi şi ucraineni şi pentru două companii din Crimeea.
Potrivit CNN, o bancă importantă avertizează că această criză din Ucraina va avea consecinţe economice ample. Ieri, Preşedintele interimar, Oleksandr Turcinov, a declarat că pierderea Crimeei, în martie, în favoarea Rusiei a costat 100 de milioane de dolari. "Ucraina nu va ceda şantajului insurgenţilor pro-ruşi. Cei care, cu armele în maini, duc un război împotriva propriei ţări, care ne dictează vointa ţării vecine vor raspunde în faţa legii. Nu vom ceda santajului. Ocuparea Crimeei a cauzat pierderi de peste 100 miliarde de dolari".
Un document secret publicat luni de Wikileaks dezvăluie faptul că ministrul de externe rus Serghei Lavrov ar fi avertizat Washingtonul în 2008 că implicarea SUA, UE şi NATO în Ucraina ar putea împărţi ţara în două.
“După o primă reacţie tacită la intenţia Ucrainei de a semna Planul de acţiune pentru aderare la NATO (MAP) la summitul de la Bucureşti, ministrul de externe Lavrov şi alţi importanţi oficiali au reiterat opoziţia puternică a Moscovei, subliniind că Rusia va considera extinderea Alianţei spre est ca o potenţială ameninţare militară”, se arată în documentul din 2008 redactat de William Burns, pe atunci ambasadorul SUA la Moscova, în prezent adjunctul secretarului de stat al SUA.