Cine nu-l cunoaste pe Stephen Hawking? Faimosul om de stiinta care a dezvoltat teoria gaurilor negre si care, suferind de o boala extrem de grava, este de multi ani incapabil sa se miste sau sa vorbeasca independent.

Hawking foloseste din plin tehnologii de varf care-l ajuta sa comunice cu restul lumii: tehnologii din ce in ce mai inteligente. Ei bine, tocmai Hawking a tras recent un semnal de alarma asupra acestor tehnologii si a pericolului pe care acestea le-ar putea reprezenta pentru omenire daca se va ajunge intr-o zi ca inteligenta artificiala sa o depaseasca pe a noastra.

Fizicianul Stephen Hawking este cunoscut in intreaga lume pentru contributia pe care a dat-o fizicii moderne – in special in cadrul teoriei gaurilor negre, care, descoperire facuta tocmai de Hawking, nu ar fi chiar asa de negre (emitand o radiatie numita radiatia lui Hawking – un efect care are la baza mecanica cuantica).

Stephen Hawking este afectat de o boala extrem de grava – o boala degenerativa, asemanatoare sclerozei laterale amiotrofice – care, practic, l-a paralizat. La ora actuala Hawking reuseste sa comunice cu lumea doar cu ajutorul tehnologiei: scrie si vorbeste – cu o voce artificiala, faimoasa in intreaga lume - cu ajutorul unui sistem inteligent care-l ajuta in acest sens.

Recent Hawking a participat la prezentarea unui nou sistem de comunicare pe care il va utiliza, realizat de Intel in colaborare cu SwiftKey, denumit Acat (Context Aware Assistive Toolkit). Acest nou sistem este capabil sa prevada cuvintele utilizate – in mod oarecum asemanator cu cel folosit de telefoanele celulare atunci cand scriem mesaje (SMS). Evident, noul sistem l-a facut foarte fericit pe faimosul om de stiinta, intrucat ii permite, cum a declarat el insusi, sa scrie mult mai rapid, ceea ce-l ajuta sa tina mai multe conferinte, sa scrie mai multe articole si carti si sa comunice cu familia si prietenii mai usor si in mod mai placut.

Hawking in cadrul prezentarii acestui nou sistem insa a atras atentia asupra pericolului pe care l-ar putea reprezenta dezvoltare prea rapida a tehnologiei. In mod special dezvoltarea inteligentei artificiale, zice Hawking,  ar putea sa puna in pericol omenirea.

Cum una ca asta?

Stephen Hawking spune, pe buna dreptate, ca inteligenta artificiala se dezvolta intr-un ritm mult mai rapid decat la ora actuala cea a omenirii. Inteligenta artificiala creste practic in mod exponential, si nu da semne ca s-ar opri. In aceasta situatie Hawking se teme ca se va ajunge intr-o situatie in care masinile inteligente se vor putea dezvolta singure si inteligenta artificiala o va depasi pe cea umana. Ce s-ar putea intampla in acel moment? Greu de prevazut!

Hawking nu este unica persoana faimoasa careia ii este frica de tehnologie si dezvoltarea acesteia. Pe cat ar putea parea de bizar, Elon Musk, care a creat Paypal, fiind presedintele societatilor Tesla Motors si Space X, se teme la randul lui de o dezvoltare prea rapida a masinilor inteligente. Musk ajunge chiar sa defineasca inteligenta artificiala ca fiind mai periculoasa decat armele nucleare – o amenintare pentru rasa umana. Fapt bizar – mai ales daca tinem cont ca Musk planuieste la ora actuala sa trimita primii oameni pe Marte cu ajutorul tehnologiei si a inteligentei artificiale.

Frica de tehnologie nu este noua – a luat nastere o data cu primele calculatoare.

Este insa bizar ca persoane precum Hawking si Musk sa se teama de dezvoltarea acestei tehnologii, tocmai ei, care traiesc de pe seama tehnologiei: Hawking datoreaza propria existenta masinilor care-l tin in viata si in contact cu restul lumii, iar Musk a devenit bogat si faimos pe seama acesteia.

Dezbaterile pe seama inteligentei artificiale si, de ce nu, a inteligentei umane vor continua si in viitor; la ora actuala nu exista nici un calculator capabil de reactii cu adevarat umane – in ciuda enormelor progrese facute in acest sens.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro