Amatorii de comedii involuntare se pot amuza, de mâine, la un thriller erotic cu Daniela Nane. Scenariul e semnat de actualul director al CNC.
Un film ţinut la sertar mai bine de trei ani iese de mâine pe ecranele româneşti: „Dincolo de America“, în regia lui Marius Th. Barna, după un scenariu de Eugen Şerbănescu, actualul director al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC). Un exemplu perfect de inconsistenţă, incoerenţă şi toate „in-urile“ aplicabile unui film, finanţat generos de CNC cu 850.000 de lei, în 2004, şi de TVR, cu 106.000 lei, deşi regizorul mai comisese câteva eşecuri înainte.
„Thrillerul cu inserţii erotice“ al lui Barna are însă o calitate rară: e o comedie involuntară extrem de savuroasă mai ales în momentele de maxim dramatism (şi are destule). O „bijuterie“ rară, anunţată încă din sinopsisul (unul mai aiuritor-bombastic nu veţi găsi prea des) care te introduce elegant într-o ceaţă de nepătruns: „«Dincolo de America» este un thriller psihologic, cu inserţii erotice care includ atât sentimentul cel mai genuin, cât şi sexualismul cel mai cinic - ca arhetipuri codificate ale unei societăţi închise, coercitive, dictatoriale. Canavaua epică este de basm modern, pe o variaţiune a temei Pygmalion şi Galateea cu roluri inversate, desfăşurată într-un spaţiu concentraţionar (...)“.
Securiştii contraatacă
Deci, acţiunea e plasată în anii ’50, când scriitoarei Milena (Daniela Nane, îmbrăcată cu paltona- şe şi guleraşe de anii ’30) i se confiscă romanul subversiv din librării. În cartea ei, un marinar se sinucide pe un vapor aflat în drum spre America, iar securiştii ajung la concluzia că „încearcă să corupă minţile cititorilor, împingându-i la evadarea din sistem prin sinucidere“. De aici încolo, vin „inserţiile erotice“. Grosul acţiunii e înghesuit într-un singur loc: în curtea unei şcoli care serveşte şi ca şantier al Sălii Congreselor. Mai exact, 5-6 muncitori tencuiesc un zid mai tot filmul, pe nişte schele şubrede puse la fix în aşa fel încât „profesoara“ Daniela Nane să poată flirta de la geam cu şantieristul Manu’ zis Visătoru’ (Mihai Stănescu). Acest Manu e atât de pătruns de cartea disidentei, încât încearcă să se arunce de pe schele doar ca să afle adresa ei. Cum din clasă până pe şantier e o aruncătură de băţ, Milena îl salvează: „Strada Dionisie Lupu, nr...“.
„Acum vrei şi numărul de telefon?“ Sigur că îl vrea. Ca un tânăr deprimat ce este, Manu mai are o tentativă de sinucidere eşuată: se dă cu capul de un zid de cărămidă. Curtea e la fel de bântuită de securişti ca de muncitori. Aşa se face că o tot vânează şeful de şantier Stan (Valentin Teodosiu), colonelul de securitate Marcus (Dorel Vişan), la fel ca directorul şcolii (Şerban Ionescu), fostul iubit de care se despărţise din cauza „sexualităţii lui dominatoare“. De fapt, esenţa filmului e că toţi vor o partidă de sex cu scriitoarea. Iar unii o şi capătă. Filmul va rula de mâine la Cinema Studio, Hollywood Multiplex, Movieplex, Cityplex şi Glendale Iaşi.
ATITUDINE „E o ruşine filmul pe care l-aţi făcut“
O tragicomedie a fost şi conferinţa de presă (de la care a lipsit tocmai Eugen Şerbănescu), unde critica a sărit la gâtul realizatorilor şi viceversa. „E o ruşine filmul pe care laţ i făcut!“, nu s-a mai putut abţine un jurnalist. „E foarte uşor să arunci cu piatra când n-ai argumente. Noi ne-am străduit fiecare să ne facem cât mai bine treaba“, a răspuns Daniela Nane.
Dorel Vişan are un mare of când vine vorba de ultimele sale filme. „Nu vreau să spun că filmul e bun sau rău pentru că publicul şi critica decid. Dar nu-mi mai place niciun film în care joc din ’95 încoace.“