Nicolae Ceaușescu a fost impresionat de primirea pe care i-a făcut-o dictatorul nord-coreean Kim Ir-sen, la Phenian. Fastul manifestărilor și mulțimile scoase să-l omagieze i-au dat idei.
Vizita din 1971, de la Kim Ir-sen, l-a făcut pe dictator să-și dorească să transforme România într-o copie după Coreea de Nord. Potrivit istoricilor a fost un moment de cotitură care a stopat procesul de liberalizare început în 1965.
Nicolae Ceaușescu impresionat de vizita în Coreea de Nord
Ultimele două decenii ale dictaturii comuniste, până în 1989, au fost cele mai dificil de îndurat. „Epoca de aur”, așa cum a fost numită, a fost caracterizată de lipsuri de tot felul, de la alimente, la produse de igienă, bunuri de larg consum etc. Peste toate acestea s-a suprapus cultul personalității exacerbat, pentru Nicolae Ceaușescu, și restrângerea brumei de libertăți pentru români.
Pe 7 iulie 1971, ziarul Scânteia a publicat, pe prima pagină „Propunerile de măsuri..” sau, așa cum au rămas în istorie, „Tezele din Iulie”. Acestea au fost aprobate cu unanimitate în Consfătuirea Partidului Comunist din 9 iulie. A fost primul pas spre instaurarea unui regim de tip nord-coreean.
Documentul critica manifestările „burgheze”, cosmopolitismul, muzica occidentală, consumul băuturilor alcoolice în localurile destinate tineretului, emisiunile de divertisment etc. Practic, prin „Tezele din iulie”, Nicolae Ceaușescu dorea să distrugă românilor orice urmă de spirit liberal și să le ia chiar și cele mai mărunte plăceri. Totul pentru a-i transforma în roboți docili, lipsiți de personalitate, după modelul nord-coreean.
Prima manifestare organizată în conformitate cu „Tezele din iulie” a avut loc o lună mai târziu, pe 23 august, ziua națională. A fost organizată o uriașă manifestație, după modelul celor din Phenian. Timp de trei ore, 150 000 demonstranţi au trecut prin fața tribunelor special amenajate. În coloane distincte au defilat armată, gărzi patriotice, brigadieri, sportivi, pionieri și simpli muncitori. Agitau steaguri, flori, portrete ale dictatorului și lozinci.
Vizita în Coreea de Nord Sursa foto: EVZ
Dictatorul a ratat ocazia de a-i întoarce omagiile
Un an mai târziu, în 1972, Nicolae Ceaușescu dorea să-i arate omologului său Kim Ir-sen, propriul număr de dresură la care i-a supus pe români. El i-a adresat, acestuia, o invitație pentru vizita România. Dictatorul nord-coreea a declinat-o, evitând vizita de la București. A făcut-o în termeni diplomatici, atent să nu-l insulte pe Ceaușescu.
El i-a transmis o scrioare în care, după ce i-a adus laudele obișnuite, i-a transmis că nu va veni în România. Kim Ir-sen și-a motivat refuzul invocând probleme de natură internă care nu-l lasă să plece dn țara sa.
„Am acceptat invitația cu plăcere și am dorit să vă vizitez țara, dar nu am putut să o fac din motive ce țin de afacerile noastre interne. Aș dori să-mi cer scuze și sunt sigur că dumneavoastră și tovarășii din România veți înțelege acest lucru. În plus, aș dori să vă anunț că voi face tot posibilul să vă vizitez țara atunci când se va ivi momentul potrivit”, îi transmitea dictatorul nord-coreean lui Nicolae Ceaușescu.
Spectacol de inspirație nord-coreeană Sursa foto: EVZ
Scrisoarea lui Kim Ir-sen către Nicolae Ceaușescu
Protocolar, dictatorul asiatic își începe scrisoarea către dictatorul român menționând conform șabloanelor obișnuite, progresul construcției socialismului și succesele înregistrate pe această cale. Scrisoarea se încheia un îndemn tovărășesc la dezvoltarea și consolidarea relațiilor de prietenie și cooperare între cele două state. Scrisoarea dictatorului nord-coreean:
„București
Către tovarășul Nicolae Ceaușescu
Secretar General al Partidului Comunist Român
Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România
Constatând cu multă satisfacție că prietenia și colaborarea dintre țările noastre se dezvoltă într-o direcție bună în toate domeniile de activitate, vă rog să-mi permiteți, tovarășe Ceaușescu, să vă transmit salutul meu camaraderesc.
În prezent, construcția socialismului se dezvoltă în mod durabil și obținem succese importante în lupta noastră pentru reîntregirea patriei, dorință a întregului nostru popor. La 4 iulie, am publicat o declarație comună.
În legătură cu declarația comună a Nordului și Sudului, tovarășul Jeong Juntaek, membru adjunct al Biroului Politic al Comitetului Central al partidului nostru și vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, vă va comunica dumneavoastră și tovarășilor noștri români, pe mandatul nostru, motivul vizitei sale în România.
Am fost onorat să primesc invitația dumneavoastră de a vizita România cu ocazia deplasării dumneavoastră și a tovarășului Emil Bodnăraș în țara noastră în luna aprilie a acestui an. Am acceptat invitația cu plăcere și am dorit să vă vizitez țara, dar nu am putut să o fac din motive ce țin de afacerile noastre interne. Aș dori să-mi cer scuze și sunt sigur că dumneavoastră și tovarășii din România veți înțelege acest lucru. În plus, aș dori să vă anunț că voi face tot posibilul să vă vizitez țara atunci când se va ivi momentul potrivit.
Convins de dezvoltarea și consolidarea relațiilor de prietenie și cooperare între popoarele noastre, pe baza principiilor marxism-leninismului și ale proletariatului internațional în lupta sa împotriva imperialismului, vă doresc mult succes în eforturile dvs. de a lupta împotriva imperialismului, de a apăra țara și de a construi o societate socialistă multilateral dezvoltată.”
Salutări tovărășești,
Kim Il Sung (Kim Ir-sen – n. red.)
Secretar general al Partidului Muncitoresc Coreean
Președinte al Cabinetului de Miniștri din Republica Populară Democrată Coreeană
Septembrie 1972,
Pyongyang”