Silueta la care va ajunge clasa politică românească în 2024 după 32 de ani de existență este surprinzătoare. Iată de ce. În 1990 au apărut 90 de partide dintre care o treime au intrat în primul Parlament post-revoluție. În anul 2020 doar cinci partide au reușit să treacă pragul electoral. În 2024 este previzibil ca în viitorul Parlament să mai intre doar trei partide: PNL, PSD și veșnica balama, UDMR.

România pare că este dirijată spre modelul politic american în care domină doar două partide: Partidul Republican, dreapta conservatoare și Partidul Democrat, socialiștii.

Strategul reducerii clasei politice la binomul dreapta-stânga, PNL-PSD, cu apendicele UDMR, este președintele Klaus Iohannis.

Din momentul în care șeful statului a întronat  coaliția ultra-majoritară de guvernare PNL, PSD, UDMR în toamna anului 2021, care mai și coabitează fără mari convulsii politice, finalul anului electoral 2024 devine previzibil.

Comicul Congres al PNL de duminică, 10 aprilie, în care liberalii își vor instaura după șase luni și jumătate de la ultima alegere, un nou președinte de partid în persoana premierului Nicolae Ciucă, are sens.

PNL va fi plasat din 10 aprilie de către șeful statului în dispozitiv de luptă electorală pentru anul 2024. Astfel, neconvingătorul partid care se revendică a fi de dreapta ia fața PSD.

PSD nu are încă un candidat pentru Cotroceni.

Ciucă nu este doar premierul și viitorul președinte al PNL, propulsat de Klaus Iohannis.  El este, tot la sugestia șefului statului și  prezidențiabilul liberalilor pentru alegerile de peste doi ani.

Liderul PNL Theodor Stolojan a explicat cel mai clar motivația Congresului de duminică: partidul a ajuns la 14,5% iar Florin Cîțu, la 6%-7%. În schimb, Nicolae Ciucă are în sondaje 34%.

”Consider că PNL va ajunge la 20% şi va trece de 20% începând cu luna viitoare” a prognozat Theodor Stolojan.

Practic, PNL, fezandat pe repede-înainte de Klaus Iohannis este aliniat la start. Mai lipsește ca  liberalii înșiși să se implice în refacerea partidului lor.

Însă ADN-ul le este deficitar. PNL a trebuit mereu să fie tractat de cineva ca să ajungă la putere sau măcar în Parlament: în 1996, de PNȚCD prin Convenția Democrată (CDR), în 2004 de Traian Băsescu și PD prin Alianța DA, în 2012 de PSD prin USL iar în 2016 și 2020 de șeful statului, Klaus Iohannis.

La ora asta, organizațiile județene ale PNL sunt ca buruienile. Supraviețuiesc parazit și sunt slăbite în timp ce ale PSD se consolidează.

La PNL domină interesul personal. Fiecare este pentru el, apoi pentru partid și la final, pentru comunitate și pentru țară.

PNL nu are o cultură organizațională nici după 32 de ani. Ce mai contează? Mereu l-a trecut altcineva strada.  De asta liberalii nu se agită nici la cele 14,5% cât dețin în prezent.

Ei știu strategia stabilită de Klaus Iohannis, știu că șeful statului are grijă de ei: le-a fixat premierul și prezidențiabilul în persoana lui Nicolae Ciucă și construiește bipolaritatea politică PNL-PSD care îi va înșuruba la putere și după 2024.

PSD, deși mult mai corpolent politico-electoral decât PNL, nu are definit nici un candidat la prezidențiale. Iar cei interesați de competiție, Ciolacu, Dîncu, Rafila, gâfâie nemulțumiți alături de partid.

Nu știu cum să respingă candidatul care li se pregătește de către frații lor din SUA, socialiștii lui Joe Biden. Pe numele lui, Mircea Geoană.

Cu vreo trei zile în urmă, Mircea Geoană, prezent fizic în studiul Antena 3, a lansat un semnal explicit în acest sens: ”Sunt absolut hotărât să aduc acasă, într-o formă sau în alta, tot ce am învățat, toată influența pe care o am și, efectiv, cred că sunt un lider mai bun acum”.

La PSD abia începe balul.

Cât despre rocada funcției de premier între PNL și PSD care ar trebui să se consume pe 25 mai 2023 conform Protocolului coaliției de guvernare, e posibil ca ea să nu se mai aplice.

Nicolae Ciucă are șanse mari să rămână premier până la alegerile din 2024. Și premier, și președinte de partid și  prezidențiabil al PNL.

De ce? Pentru că Protocolul coaliției prevede că odată cu schimbarea premierului PNL cu unul de la PSD, și PSD cedează la rândul său către PNL ministerele Transporturilor, al Finanțelor dar și funcția de Secretar General al Guvernului. Trei poziții-cheie în ierarhia de putere a Executivului pe care și le dorește orice partid. Inclusiv PSD.

Pașnic precum un personaj celebru din desenele animate ale lui Walt Disney care, pe cât era de mare, avea o pasiune și mai mare, mirositul florilor, șeful PSD Marcel Ciolacu a recunoscut că relația lui cu Nicolae Ciucă este pe gustul său și că ar vrea s-o păstreze așa cum e.

„Simt că tragem amândoi la aceeaşi căruţă. Sperăm ca această nouă poziţie pe care o să o aibă domnul Ciucă (de președinte al PNL n.a.) să nu ne strice acest climat de construcţie pe care l-am avut până acum”, a spus Marcel Ciolacu cu două zile în urmă.

Și uite așa, PNL și PSD, binomul dreapta-stânga, merg ținându-se de mână spre orizontul 2025.

De ceva timp se aude prin culisele puterii că nu ar fi exclus ca la prezidențiale, PSD să susțină candidatul PNL, Nicolae Ciucă. Astfel PSD ar împușca doi iepuri:  după alegerile din 2024 primește contra sprijin, funcția de premier într-un guvern roșu, galben și verde și scapă și de Geoană.

Dar până în 2024 mai sunt doi ani.

Opoziția?! Ia-o de unde nu-i!

USR se topește ca o lumânare. Aroganți, inadaptați și imaturi, liderii progresiști și-au săpat singuri groapa. USR s-a auto-exilat masochist în Opoziție prin trântirea Cabinetului Cîțu din care făcea parte.

Practic, USR a readus PSD la masa regilor. La guvernare.

Nici prezidențiabilul mult vânturat de liderii USR ca venind precum o tornadă alături de ei în 2024, Laura Codruța Kovesi, nu mai este.

Kovesi e consemnată ferm la Parchetul European chiar de statele care i-au fabricat funcția, Franța și Germania.

Din ce a fost, ce a ajuns USR:  mingea de joacă a celor de la AUR.

Nici  AUR nu o duce mai bine. Se desumflă ca un balon.

După ce și-a dublat în sondaje scorul obținut la alegerile parlamentare din 2020 speculând nemulțumirile publicului  împotriva restricțiilor abuzive din “epoca covid” și pozând în partid cu valori naționale,  AUR a făcut acum “poc!”.

Toate suspiciunile la adresa AUR că ar fi un partid filorus au fost confirmate, prin comportament, chiar de George Simion și de o parte din liderii partidului.

Prin reticența acestora de a blama războiul revanșard pornit de Putin împotriva unui stat independent, Ucraina, război care a dat o lume întreagă peste cap, dar și prin propagarea mesajelor de la Kremlin, liderii AUR conduși de Simion și-au săpat singuri groapa.

Marea majoritate a românilor empatizează puternic cu ucrainienii iar sentimentul secular rosofob al publicului s-a accentuat.

Și uite așa, din cinci negri mititei, PNL, PSD, USR, AUR și UDMR, pare că vor mai rămâne trei: PNL, PSD și UDMR.