În ciuda relațiilor strânse pe plan comercial și chiar militar, Erdogan și Putin se înfruntă pe mai multe fronturi, în Libia, Siria și mai nou Nagorno-Karabakh. Iată ce scrie presa turcă despre dilema "Sultanului".
De o perioadă de timp este lansată această întrebare... A fost pusă şi în perioada operaţiunii din Siria. Şi în timpul crizei din Libia... Iar acum, aceeaşi întrebare a revenit în actualitate într-o regiune total diferită, din cauza evenimentelor din Nagorno-Karabah.
În Caucaz, Turcia şi Rusia se situează pe poziţii opuse? Sau pot conlucra? Exemplele din Siria şi Libia ne-au arătat că relaţiile dintre Turcia şi Rusia nu au fost prea mult afectate de divergenţele apărute în cursul evenimentelor din aceste ţări. Da, Ankara şi Moscova au adoptat poziţii contrare în unele probleme specifice. Aceste divergenţe au fost amintite în mod deschis şi în declaraţiile oficiale şi au fost discutate... Dar, în ciuda acestor situaţii, relaţiile dintre Turcia şi Rusia au continuat să se dezvolte, dialogul dintre cei doi lideri a continuat cu aceeaşi sinceritate şi, în acelaşi timp, s-a dezvoltat şi cooperarea în domeniile politic, economic şi chiar militar.
Acesta este un exemplu care ne arată că, în ciuda divergenţelor apărute în unele probleme, situaţia poate fi controlată înainte să se amplifice. Este suficient să existe voinţă de ambele părţi în acest sens...
***
Evenimentele din Nagorno-Karabah au expus în faţa ochilor o evoluţie foarte importantă în geopolitica din Caucaz. Ceea ce indică o prezenţă puternică a Turciei în regiune. Ankara este un actor care nu urmăreşte numai ceea ce se întâmplă în Caucaz ci, în acelaşi timp, intervine activ şi încearcă să determine acolo unde este nevoie.
Această poziţie, din care consideră Caucazul ca imediata vecinătate şi acţionează ca un actor principal în regiune, ar putea aduce faţă în faţă Rusia şi Turcia în unele situaţii. De altfel, confruntările dintre Azerbaidjan şi Armenia au generat aşa o situaţie încât, în timp ce Ankara oferă sprijin activ Azerbaidjanului, Moscova se străduieşte să promoveze o politică echilibrată şi să-şi menţină în prim-plan poziţia principală în privinţa intereselor cu Erevanul.
Din cauza acestei situaţii numeroşi analişti străini au comentat că Turcia şi Rusia se situează pe poziţii opuse. Şi în cele din urmă, intervenţia Rusiei în problema armistiţiului, ea fiind cea care a avut iniţiativa, şi eforturile ei pentru o soluţie în sensul opiniilor sale, a intensificat suspiciunile legate de această problemă.
Şi în analizele Turciei pe acest subiect se atrage atenţia, într-un mod clar, asupra suspiciunilor şi neîncrederii cu privire la intenţiile Rusiei.
***
Se înţelege că la Moscova există persoane care manifestă suspiciuni şi sunt deranjate de prezenţa Turciei pe scena Caucazului. Bineînţeles că acest lucru nu se reflectă în declaraţiile şi poziţiile oficiale. Dar din unele discuţii private şi ştiri din ziare rezultă acest lucru. De fapt, Moscova aşteaptă ca problema Nagorno-Karabah să genereze cooperare în relaţiile cu Turcia şi nu complicaţii. Un analist rus, care zilele trecute a vorbit prin teleconferinţă în cadrul unui think tank din Istanbul, a subliniat că cele două ţări trebuie să conlucreze pentru stabilitate în Caucaz şi că influenţa pe care Moscova o are asupra Armeniei, şi Ankara asupra Azerbaidjanului, trebuie să servească acest scop. Dar vorbitorul a precizat că pentru a se realiza acest obiectiv se aşteaptă ca Turcia să-l determine pe Aliyev să aibă o atitudine mai flexibilă şi mai conciliată. Această declaraţie arată că nu s-a înţeles prea bine caracterul legăturilor şi parteneriatului dintre Turcia şi Azerbaidjan şi, de asemenea, faptul că nu prea a fost luată în seamă poziţia de principiu a Ankarei în această problemă.
Fără îndoială că în ciuda opiniilor separate ale Turciei şi Rusiei în problema Nagorno-Karabah este foarte posibil ca împreună să caute o soluţie la această problemă. Şi, de asemenea, nu este imposibilă "ajustarea" poziţiilor reciproce care par a fi opuse. Pentru acest lucru conducătorii celor două ţări, care sunt conştienţi de interesele comune, au voinţa necesară şi dorinţa de dialog. (Comentariu de Sami Kohen)
https://www.milliyet.com.tr/yazarlar/sami-kohen/rusya-rakip-mi-partner-mi-6328466
Traducerea:Rador