Curtea de Justiție a UE a respins plângerile Ungariei și Slovaciei, sprijinite de Polonia, la adresa cotelor de imigranți impuse de Bruxelles, punând astfel capăt ofi cial suveranității naționale a statelor Uniunii
Decizia Curții de Justiție a UE este scandaloasă, iresponsabilă și are caracter politic. Politica a violat legea și valorile europene. Această decizie amenință securitatea și viitorul întregii Europe.” Aceasta a fost reacția de o duritate fără precendent pe care Budapesta a avut-o după decizia prin care CJUE a respins miercuri plângerile formulate de Ungaria și Slovacia împotriva cotelor obligatorii de imigranți impuse de Bruxelles țărilor membre. Ministrul de Externe maghiar, Peter Szijjarto, a comentat că este vorba de „o decizie împotriva intereselor națiunilor europene și intereselor națiunii ungare”. Oficialul ungar, citat de agenția MTI, a promis bătăios: „adevărata luptă abia acum începe”. El a declarat că țara sa va epuiza toate căile de atac juridice pentru a garanta că „nici măcar o singură persoană nu este relocată în Ungaria împotriva voinței poporului maghiar”.
„Decizia Curții de Justiție a UE este scandaloasă și iresponsabilă și are un caracter politic. Politica a violat legea și valorile europene. Această decizie amenință securitatea și viitorul întregii Europe”, a declarat ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto. El a estimat că decizia de miercuri a CJUE este împotriva intereselor naţiunilor europene şi intereselor naţiunii ungare. Oficialul ungar a adăugat, potrivit MTI, că ‚„adevărata luptă abia acum începe”, referindu-se la faptul că Budapesta va epuiza toate căile de apel juridice pentru a garanta că „nici mă- car o singură persoană nu este relocată în Ungaria împotriva voinței poporului ungar’’.
La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, deși țara sa este în continuare să nu primească nici un imigrant, este totuși dispusă să ofere ajutor în alt fel. CJUE a respins miercuri diminea- ţă plângerile formulate de Ungaria şi Slovacia pe tema politicii de imigraţie a UE, confirmând dreptul Bruxellesului de a obliga statele membre să preia solicitanţi de azil conform sistemului de cote.
Ungaria şi Slovacia, sprijinite de Polonia, au contestat legalitatea planului lansat în septembrie 2015 de Bruxelles, ca țările membre ale UE să preia o parte din puhoiul de imigranți care a năvălit pe continent.
Angela Merkel pune sare pe rana ungurilor și a slovacilor
Ungaria și Slovacia fac parte din țările care, alături de Republica Cehă și România, au votat contra cotelor obligatorii, dar ele au fost puse în minoritate de restul statelor membre ale UE. Conform planului, Ungaria avea obligația de a primi, într-o primă fază, 1.294 de persoane (peste 2.300 la final) și Slovacia circa 800 (peste 1.400 la final), însă până la 31 august Ungaria nu primise niciun solicitant de azil relocat, iar Slovacia doar 16. Curtea de Justiție a UE, cu sediul în Luxemburg, locul de baștină al actualului șef al Comisiei Europene, JeanClaude Juncker, a explicat: „Actualul mecanism (de repartizare a imigranților – n.r.) le va permite Greciei și Italiei să facă față impactului crizei imigranților din 2015 și este proporțional.” Germania, al cărei lider, cancelarul Angela Merkel, a fost principala voce care i-a chemat pe imigranți în UE, promițându-le că vor fi bine primiți, a anunțat că așteaptă ca, după decizia de ieri a Curții de Justiție, statele estice să accepte „intrarea în rând” și să să accepte decizia că Uniunea are dreptul să impună statelor membre cote de imigranți.