Editura Evenimentul si Capital

DIICOT PROTESTEAZĂ: “Ordonanța 7/2019 afectează grav stabilitatea sistemului de justiție”

Autor: | | 1 Comentarii | 901 Vizualizari

Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a adoptat, astăzi, cu o majoritate de voturi, un punct de vedere prin care contestă Ordonanța 7/2019 de modificare a legilor justiției, anunțând proteste care constau în suspendarea activității între 2 și 8 martie.

Măsurile anunțate de DIICOT au fost adoptate cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenți la adunarea generală de astăzi. Într-un comunicat de presă DIICOT argumentează decizia prin care protestează față de modificările la legile justiției.

”Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism protestează față de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, a înțeles să adopte a patra modificare legislativă într-un interval de 6 luni, prin ordonanță de urgență, a ”legilor justiției”, acte normative organice de a căror claritate și predictibilitate depinde însăși normala funcționare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție.

În opinia noastră, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.7/19.02.2019 prezintă numeroase vicii de neconstituționalitate, ce țin atât de controlul extrinsec de constituționalitate, dar mai ales de controlul intrinsec de constituționalitate.

Astfel, din perspectiva extrinsecă, O.U.G. nr.7/2019 a fost adoptată cu nesocotirea competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituție.

Apreciem de asemenea, că este necesară verificarea împrejurărilor care au condus la o atare situație și a circuitului documentului în cadrul CSM, inclusiv în scopul adoptării masurilor legale pentru a se putea preveni repetarea unor astfel de situații în viitor.

Pe fond, din perspectiva intrinsecă, modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, încalcă principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ”Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”.

Ori, prin această modificare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, compus atât din judecători, procurori, cât și membri ai societății civile, este chemat să acorde aviz pentru numirea în funcțiile de rang înalt din cadrul Ministerului Public, încălcându-se astfel principiul non-interferenței, al separării carierelor magistraților judecători și procurori. Această încălcare are loc de asemenea, cu ignorarea distincției între vechimea în funcție și vechimea în grad, precum și a aspectelor ce țin de specializarea profesională în variile domenii ale dreptului.

Urmare nerespectării principiului separării carierelor se creează posibilitatea ca un judecător să acceadă în funcții de conducere la cel mai înalt nivel în Ministerul Public, încălcându-se astfel în mod expres și dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, potrivit căruia: „În Romania, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, este obligatorie”, precum și ale art.131 alin.(2) din Constituția României, potrivit căruia: ”Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii”. Este de natura evidenței că legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza în care o persoana având o altă calitate decât aceea de procuror, ar putea să conducă Ministerul Public. Ca atare, rezultă în mod clar încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.1 alin.(5) și art.131 alin.(2) din Constituția României.

Aceeași inconsecvență a legiuitorului delegat se remarcă și cu privire la reformularea condițiilor referitoare la cariera magistratului și a vechimii necesare pentru a accede în aceste înalte funcții, observându-se că se acordă deopotrivă vocație de a candida oricărui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de funcția, de procuror sau judecător, exercitată la data depunerii candidaturii. Aceasta, după ce prin modificările aduse textelor inițiale ale Legilor nr.303, nr.304 și nr.317/2004 atât prin legile adoptate de Parlamentul României, cât și prin celelalte 3 ordonanțe de urgenta, ce au precedat O.U.G. nr.7/2019, toate limitele de vechime în funcția de procuror sau judecător necesare pentru accederea în grade profesionale superioare sau în funcții de conducere în parchete și instanțe, au fost ridicate.

În mod sistematic, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, în acord cu dispozițiile art.7 din CEDO, că textul unui act normativ cu putere de lege trebuie sa fie coerent, clar și previzibil. Ori, modificările succesive prin ordonanțe de urgență si la intervale scurte de timp, sub aspecte esențiale ale normelor ce reglementează cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție, dar și pe cele ale art.147 alin.(4) din Constituție, ce vizează forța obligatorie a deciziilor CCR. Pentru considerentele mai sus arătate, apreciem că avizarea numirii procurorilor în funcțiile de rang înalt de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este în acord cu Constituția României și legile în vigoare aplicabile, cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneția și cu respectarea principiului legal al separării carierelor și trebuie să rămână în competența Secției pentru procurori, iar candidații eligibili trebuie să fie dintre procurorii în funcție la data depunerii candidaturii.

În referire la modificarea dispozițiilor prevăzute de art.57 din Legea nr.303/2004, prin introducerea, după alineatul (7)a unui nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României (funcțiile prevăzute la art.54 din aceeași lege), opinăm că acesta va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcțiilor de conducere poate interveni intempestiv și nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicție expresă cu referire la delegarea în aceste funcții, fără a decela între motivele vacantării și fără a prevedea soluții pentru situații excepționale, precum decesul, demisia, revocarea ori situația în care nu este declarat admis niciunul dintre candidați ori pentru funcția în cauză nu au fost depuse candidaturi. In condițiile în care interdicția este absolută și nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situații precum cele menționate, vacanța funcției ridică serioase probleme, știut fiind faptul că unele dintre prerogativele acestor funcții nu pot fi preluate de către funcțiile imediat următoare, astfel cum acestea sunt prevăzute în ierarhie.

Nimeni nu stie ca aceasta a fost ultima declaratie! Ce a spus Ceausescu inainte sa moara! Romanii ar fi avut parte de...

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI