Acordul la care au ajuns Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy pentru modificarea greu încercatului Tratat de la Lisabona îi nemulţumeşte pe unii oficiali UE şi îi nelinişteşte pe alţii.

Berlinul şi Parisul susţin modificarea abia ratificatului Tratat de la Lisabona, pentru a înăspri disciplina bugetară, şi resping criticile comisarului european Viviane Reding, care evocă un "dictat" franco-german în UE.

Executivul UE se delimitează de cuvintele grele ale lui Reding, dar comisarul pentru economie, Olli Rehn, şi-a declarat deja dezaprobarea faţă de planul pus la cale de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Preşedintele Eurozonei, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, se opune la rândul său planului franco-german, iar alţi lideri UE au opinii împărţite, chiar dacă majoritatea se tem de un nou proces de ratificare a tratatului care a pus la încercare nervii europeni timp de zece ani. Toate sunt ingrediente pentru un nou Consiliu European în care cei 27 ar trebui să ajungă la o poziţie comună privind propunerea franco-germană.

Deauville nu e Bruxelles

Planul franco-german a fost elaborat la o întâlnire a celor doi lideri europeni care a avut loc săptămâna trecută la Deauville, o staţiune din Franţa. Propunerea aparţine cancelarului Merkel, care a cerut şi a obţinut acordul lui Sarkozy.

Merkel doreşte atât instituirea unui mecanism de salvare a zonei euro, inatacabil din punct de vedere juridic, cât şi includerea unei prevederi privind suspendarea dreptului de vot în Consiliu pentru statele care încalcă în mod repetat regulile Pactului de Stabilitate şi Creştere.

Cancelarul încearcă astfel să se asigure că UE va dispune de instrumente pentru prevenirea unei noi crize a datoriilor publice şi demonstrează electoratului din ţara sa că este exigentă în privinţa banilor germani, care au fost puşi la bătaie pentru salvarea Greciei şi pentru garantarea stabilităţii zonei euro.

Pentru unii oficiali europeni, forma propunerii franco-germane nu este convenabilă. Într-un interviu publicat marţi de cotidianul german "Die Welt", vicepreşedinta Comisiei Europene, Viviane Reding, a criticat decizia luată în cadru bilateral de Merkel şi Sarkozy.

"Deciziile europene nu se iau la Deauville, de către două state membre. Se iau la Bruxelles, Luxemburg şi Strasbourg, de 27 de state membre, pe baza unei propuneri clare, în interesul tuturor celor 500 de milioane de ce tăţeni", a subliniat Reding. Într-un alt interviu publicat de cotidianul "Le Figaro", Reding a folosit cuvinte mai aspre, acuzând "dictatul" franco-german.

Reacţii şi contra - reacţii

Parisul a răspuns rapid comentariilor lui Reding. "Termenii pe care acest comisar european îi foloseşte pentru a denigra propunerile franco-germane sunt inacceptabili", a spus secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, citat de EUObserver.

Germania, prin vocea cancelarului Angela Merkel, a reamintit că, "fără un acord între Franţa şi Germania, puţine lucruri sunt posibile" în UE.

Comisia Europeană a preferat să se delimiteze de "comentariile personale" ale lui Reding. Situaţia e însă mai complicată. Comisarul pentru economie, Olli Rehn, a declarat deja că ar prefera ca liderii naţionali să evite "pericolul moral" al permanentizării unui mecanism de salvare.

La rândul său, preşedintele zonei euro, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a calificat drept "inacceptabil" acordul francogerman privind suspendarea dreptului de vot pentru statele nedisciplinate, potrivit AFP.

Instabilitate prin diversitate

Summitul de două zile, la care cei 27 trebuie să adopte noi reguli privind disciplina bugetară, ar putea întâmpina probleme, în condiţiile în care Germania ameninţă că va bloca orice altă reformă până îşi impune planul.

Un astfel de deznodământ ar putea nelinişti pieţele financiare care aşteaptă stabilitate juridică şi sunt deja îngrijorate de problema datoriilor din zona euro, apreciază o analiză Reuters. "Deciziile europene nu se iau la Deauville, de două state membre. Se iau la Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg." VIVIANE REDING, comisar UE pentru justiţie şi vicepreşedintă a Comisiei