Românii din străinătate, care au uimit și inspirat o țară întreagă prin spiritul lor civic și cutezanță, vor explicații pentru umilința pe care au îndurat-o în două scrutine succesive.
După frustrare, dezamăgire și foarte multă indignare, românii din Diaspora cer acum, pe un ton tot mai ferm, explicații oficialilor de la București pentru dezmățul organizatoric de la cele două tururi ale prezidențialelor. Aproape 400.000 de români din străinătate au reușit să voteze duminică, dar alte mii au rămas în afara secțiilor după închiderea urnelor, la finalul multor ore de stat în picioare, frig și, uneori, în ploaie. Într-un email trimis EVZ, Adrian Pascu, un român stabilit în Canada, cere socoteală diplomaților români de la ambasada din Ottawa și Ministerului român de Externe pentru proasta organizare care i-a împiedicat pe mulți dintre conaționali să voteze, chiar dacă unii au condus și 900 de kilometri până la secția electorală. Din toate colțurile lumii, dar mai ales din Europa, unde este concentrată comunitatea românească din Diaspora, curg valuri de indignare. Umilința îndurată a fost amplificată, la Paris, Roma și Torino de intervenția dură a forțelor de ordine pentru a împrăștia mulțimea de români furioși, după ce urnele s-au închis la ora 21.00.
La București, însă, nicio reacție, șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, subliniind că în turul doi au votat de trei ori mai mulți români decât în primul.
Ministrul nu a răspuns însă de ce unii români au stat și 12 ore la coadă pentru un drept constituțional pe care câteva mii nu au apucat să și-l exercite, într-un stat european.
LONDRA-Oamenii și-au pierdut răbdarea și au scandat lozinci antiguvernamentale
În Marea Britanie au votat peste 25.900 de români. La Londra, mulţimea striga „Vrem să votăm!”, potrivit lui Cornel Miron, unul din românii care au stat ore întregi la coadă, la Consulat, pentru a putea vota. El a precizat că deşi aşteptau mii de oameni afară, „votul mergea greu”. Lumea huiduia, iar personalul din secție era „ostil și răutăcios”. Întrebați de ce nu s-au deschis mai multe secţii sau cabine de votare, ei răspundeau: „nu e treaba voastră, dacă nu aveţi acreditare de presă”.
„E coada de peste un km şi jumătate şi stăm câte 3-4 în linie” a declarat, pentru EVZ, Valentin Jalbă, care a aşteaptat mai bine de opt ore să voteze. Tânărul a povestit că au ieșit la vot mai mulți români decât în primul tur. „Oamenii au început să-și piardă răbdarea și scandau lozinci antiguvernamentale”, a spus el.
„Românii sunt hotărâți să nu plece, deşi nu sunt convinşi că vor ajunge să voteze, iar afară plouă”, spunea Tommy Tommescu, liderul Partidului Europenilor.
„Aproape 10 ore am stat la coadă să putem vota. La ora 7.40 am fost în fața secției, iar efectiv votul l-am acordat după ora 17.00. În spatele nostru au mai fost cunoscuți, dar nu cred că au fost la fel de norocoși”, a povestit o reșițeancă din Franța pentru „Express de Banat”.
MÜNCHEN-Românii au venit cu periuțele de dinți și s-au așezat la coadă de sâmbătă seara
Românii din München, care au vrut să voteze, s-au prezentat la urne chiar și cu 12 ore înainte de deschiderea secțiilor. Au format cozi de peste un kilometru. Adelin Trusculescu, un român care a stat ore întregi la coadă, a transmis EVZ imagini care demonstrează că oamenii erau extrem de deciși să voteze.
În întreaga Germanie, au votat mai mult de 17.000 de români, în München, Stuttgart, Bonn, Berlin și Hamburg, unde timpul de așteptare era de ore bune. Peste 4.000 de persoane au protestat la Consulatul României din München, nemulţumiţi de modul în care MAE a organizat alegerile. Un protestatar a spus că oamenii au venit și de la 300 de km să voteze, pentru că secţia de votare de la Munchen era singura din Bavaria.
De la München a circulat pe Facebook o fotografie în care oamenii au venit cu periuța de dinți la ei, de sâmbătă seara, să stea la coadă pentru a vota, „așa cum stăteau părinții lor în comunism la carne, lapte și pâine”, a fost mesajul scris de autorul fotografiei.
REPUBLICA MOLDOVA-Iohannis, felicitat și invitat la Chișinău, de președintele moldovean, Nicolae Timofti
Oficialii şi politicienii de la Chişinău nu au întârziat luni să-l felicite pe Klaus Iohannis pentru victoria obţinută la alegerile prezidenţiale din România, chiar dacă unii dintre aceştia şi-au exprimat deschis sprijinul, în campania electorală, pentru contracandidatul acestuia, Victor Ponta.
Preşedintele Nicolae Timofti l-a sunat ieri pe Iohannis, în prima jumătate a zilei, pentru a-l felicita, exprimându-și încrederea că relațiile de prietenie și bună înțelegere dintre Republica Moldova și România, care au cunoscut o ascensiune puternică în ultimii ani, vor continua să se dezvolte cu aceeași intensitate în benefi ciul cetățenilor ambelor țări. El s-a declarat convins că pe par cursul mandatului președintelui Klaus Iohannis, România va realiza succese pe calea consolidării statului de drept, va deveni mai puternică și mai prosperă. Totodată, Timofti l-a invitat pe Iohannis la Chişinău.
Duminică, în Republica Moldova, a participat un număr record de alegători pentru prezidenţialele din România – aproximativ 35.600. Potrivit unor date statistice, aproape 80% dintre aceştia au votat pentru Klaus Iohannis.
„Demență la secțiile de vot”
Cozi uriașe s-au format și la secțiile de votare din Republica Moldova, unde cel puțin 400.000 de cetățeni dețin pașaport românesc. Așteptările organizatorice au fost mari pentru românii de peste Prut iar dezamăgirea pe măsură. „Cum poți să te simți ca Mare Unificator când vezi că zeci de oameni sunt dispuși să stea o zi de noiembrie afară, în frig, doar pentru că nu vor pe unul ca tine președinte?” s-a întrebator retoric Igor Veaceslav. „La Chișinău a fost demență la secțiile de votare. Dar, e bine când se încheie cu bine. Azi am avut o lecție superbă pentru români. Atunci când îți propui ceva, nici obstacolele, nici prejudecățile nu te pot opri. Sistemul, manipularea, nu pot învinge rațiunea, bunul simț și inteligența”, a adăugat acesta. Rezultatul final i-a mai domolit din supărare Elenei Unceanu, o altă votantă. „Sunt mândră că România mea, cea frumoasă, s-a bătut ca să aibă un președinte bun român, dar dintr-o minoritate etnică. Sper ca venirea noului președinte la București să nu oprească sprijinul României pentru Republica Moldova. Mă refer și la cel politic, pentru integrarea europeană, cât și la cel economic și instituțional oferit românilor din stânga Prutului”, a declarat ea pentru EVZ.
TORINO-Gaze lacrimogene contra românilor revoltați că n-au putut vota, deși au așteptat ore întregi
În Italia au votat 96.724 de oameni. Forțele de ordine din Italia au folosit gaze lacrimogene împotriva românilor care au stat la coadă pentru a vota și au început să protesteze și să împingă ușile Consulatului României.
Românii au acuzat proasta organizare și incapacitatea autorităților de a le garanta dreptul la vot, considerând că este vorba despre „îngrădirea votului imigranților”.
Eugen Terteleac, președintele Asociației românilor din Italia, a confirmat, revoltat, pentru EVZ, utilizarea gazelor lacrimogene de către politiști împotriva românilor, „situație ce putea fi evitată, dacă s-ar fi acceptat propunerea românilor din asociațiile din Italia de a participa ca voluntari pentru alegeri”. Oamenii nemulțumiți au scandat „Ne dăm foc” și „Jos comuniștii!”.
Aurelia Pop, doctorandă la Roma, a spus, pentru EVZ, că „nu mai este legitimată calitatea de prim-minstru a lui Ponta, după deznodământul evenimentelor de duminică, iar Victor Ponta ar trebui să-și dea urgent demisia. Ar fi o mare nerușinare să mai rămână la guvernare”.(Claudia Stănilă)
HAOS LA PARIS-Bătăi cu jandarmii, gaze lacrimogene și bastoane, după închiderea urnelor
În Franța au votat 16.114 de români. Pe o ploaie torențială și așteptând la o descurajantă coadă infernală, inginerul Radu Nedelcu a reușit, întrun final, să voteze, cu câteva minute înainte de ora 21, când s-au închis secțiile. Sute de oameni au rămas, însă, pe dinafară și au început huiduielile și protestele celor nevoiți să renunțe după opt-nouă ore de așteptare. „Demisia, Ponta! Demisia, Meleșcanu!”, „Să vă fie rușine, hoților!” și „Vrem să votăm, lăsați-ne să votăm” strigau, la unison, sutele de oameni. Ana M. a venit din orasul Caen, de la peste 200 de km, pentru a vota. După ce și-a rezervat cameră de hotel la Paris și a stat la coadă de la opt dimneața, a fost nevoită să plece fără să voteze, pentru că risca să piardă trenul.
Seara, spiritele s-au încins peste măsură, iar jandarmii locali au utilizat gazele lacrimogene împotriva românilor care așteptau la coadă. Cel puțin o persoană a fost rănită în aceste incidente. Oamenii au smuls gardurile de protecție și s-au luat la bătaie cu jandarmii. Au aruncat cu sticle, iar unii au fost pur și simplu călcați în picioare. (Claudia Stănilă)
PRESA INTERNAȚIONALĂ. Klaus Iohannis, o victorie de „senzație”
O surpriză, o senzație, o victorie istorică, dar și o înfrângere șocantă pentru rivalul său - astfel a titrat și comentat presa internațională, cu precădere cea germană, succesul electoral al lui Klaus Iohannis.
Despre alegerile de ieri din România au relatat Deutsche Welle, Der Spiegel, Die Zeit, Die Welt și Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), jurnaliștii FAZ titrând că victoria candidatului ACL reprezintă „o senzaţie”.
Şi presa din Austria relatează despre victoria lui Iohannis, Der Standard remarcând prezența record la urne, iar agenția austriacă APA abordează problema votului din diaspora, unde oamenii s-au aşezat la coadă în unele oraşe europene încă din timpul nopţii. Și agenția AFP scrie despre „parcursul atipic al germanului de Transilvania”, amintind că a fost atacat în campania electorală din cauza originii și a confesiunii sale.
„O revenire surprinzătoare”, a subliniat și agenția Reuters, referindu-se la decalajul de zece puncte din primul tur dintre Iohannis și Ponta, acesta fiind considerat favorit.
BBC amintește promisiunea lui Iohannis de a schimba România, făcându-i un mic protret noului lider de la București.
Jurnaliștii britanici au citat și ziarul Evenimentul Zilei, potrivit căruia „atitudinea arogantă” a guvernului român a determinat românii să iasă la vot în număr mare, favorizându-l pe Iohannis.