Dezvăluirile lui Rareș Bogdan din ședințele PNL. Ce i-a spus lui Bolojan în spatele ușilor închise

Dezvăluirile lui Rareș Bogdan din ședințele PNL. Ce i-a spus lui Bolojan în spatele ușilor închiseRareș Bogdan. Sursa foto: Aehiva EVZ

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat că el și alți colegi din partid l-au confruntat pe președintele formațiunii, Ilie Bolojan, în timpul unor ședințe, pe tema unor proiecte pe care le considerau necesare. Printre acestea s-ar fi numărat investițiile în exploatarea metalelor neferoase, în condițiile în care Europa depinde de importurile din China: „Eu l-am confruntat  până m-au dat afară din ședință. Eu am fost unul, dar nu singurul”.

Cine ar mai fi ridicat probleme în ședințe

Potrivit europarlamentarului, întrebările au fost formulate civilizat și însoțite de argumente. Printre liberalii care au cerut explicații s-ar număra Florin Cîțu, Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Alin Tișe, Adrian Veștea, Toma Petcu și Nicoleta Pauliuc.

Bogdan a spus că fiecare dintre ei intervenea pe câte un domeniu, de exemplu prin întrebarea de ce nu se investește pentru a începe exploatările din zona metalelor neferoase.

Bolojan

Bolojan. Sursa foto: Facebook

„Singura șansă” a României, după Rareș Bogdan

Cu o săptămână în urmă, Rareș Bogdan declarase că singura șansă a României de a încheia dezbaterea despre deficit, despre strângerea curelei și despre lipsa banilor pentru plata facturilor o reprezintă investițiile. El a susținut că i-a transmis acest lucru lui Ilie Bolojan de mai multe ori, încă de pe vremea când acesta era președinte interimar, apoi premier, dar că nu a fost înțeles.

Europarlamentarul a afirmat că i-a spus, în prezența unor martori, de trei-patru ori, în timpul vizitelor lui Bolojan la Bruxelles, să renunțe la încercarea de a „salva” economia pe spatele pensionarilor, al companiilor românești decapitalizate, al micilor întreprinzători, al proprietarilor de imobile și al inițiativei românești în general. Potrivit lui, i-a recomandat să urmărească reducerea deficitului prin creșterea PIB-ului, deci prin investiții, și i-a enumerat avantajele pe care România le are în această parte a lumii.

Investitori din SUA, Canada și Golf, citați de Bogdan

Rareș Bogdan a declarat că americanii și canadienii au interese și zeci de miliarde de dolari de investit în România. El a mai spus că statele din zona Golfului, precum Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, în special Abu Dhabi și Dubai, au investit în ultimii doi ani zeci de miliarde în regiune. Ca exemple, a citat 7,5 miliarde în Ungaria, 6 plus 3 miliarde în Serbia, 5,5 miliarde în Cehia și 15 miliarde anunțate pentru Grecia.

Potrivit europarlamentarului, în urmă cu aproximativ trei ani au fost alocate circa 4 miliarde pentru România, dintre care au fost puse efectiv în operare sub 500 de milioane. Restul de 3,5 miliarde ar fi fost returnat după un an în care banii au așteptat investiții care nu se deblocau.

El a mai afirmat că, în ciuda acestui episod, Emiratele, restul investitorilor din Golf, americanii, canadienii, britanicii, India și diverse state europene privesc România ca pe o zonă emergentă sigură. Potențialul ar fi uriaș în energie, agricultură, hidrocarburi și metale neferoase, iar țara ar putea deveni și producător de oțel în perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Acuzații la adresa lui Bolojan și mesajul pentru noul guvern

Bogdan l-a acuzat pe fostul premier că „a dat-o de gard total” și că nu a înțeles rolul investițiilor străine în creșterea PIB-ului, a nivelului de trai și în dezvoltarea României. Ca argument, a spus că investițiile străine ar fi scăzut de la 3,4 miliarde de euro anual la 700 de milioane în timpul mandatului lui Bolojan.

Europarlamentarul a spus că vrea să creadă că noul guvern va avea capacitatea, prin Luca Niculescu, să înțeleagă că unica șansă a țării este deschiderea spre investiții directe pe teritoriul României. „Sper sincer ca măcar Luca Niculescu să înțeleagă rolul investițiilor în stabilizarea și apoi prosperitatea României”, a transmis el.

Bogdan a mai afirmat că România are un premier preocupat activ, în ultimii trei ani, de aderarea la OCDE. Potrivit lui, intrarea în această organizație ar fi garanția că țara va juca în „prima ligă economică a lumii”, unde banii publici sunt cheltuiți transparent, legile oferă predictibilitate, iar investitorii au garanții că își pot plasa capitalul fără teama de instabilitate și corupție.