Incredibil în istoria Statelor Unite, poliția unui oraș este pe punctul să fie desființată, și asta de propriul consiliu municipal. La trei săptămâni de la moartea lui George Floyd, autoritățile apreciază că instituția poliției nu poate fi „reformată”.

Fără poliție în Minneapolis? Consilierii muncipali ai acestui oraș din statul Minnesota, epicentrul protestelor împotriva violenței polițienești din Statele Unite, au votat copleșitor, duminică,  în favoarea disoluției departamentului de poliție locală.

Aleșii locali au recunoscut că procesul va fi lung și incert, dar cred că soarta tragică a lui George Floyd a arătat imposibilitatea reformării acestei instituții .

Decizia consilierilor pare o palmă pentru Jacob Frey, primarul din Minneapolis, și șeful poliției, Madaria Arradondo, două figuri progresiste din peisajul politic din Minnesota, care au lucrat ani de zile pentru reforma poliției locale.

Cu o zi înainte de anunțul de șoc al consilierilor orașului, Jacob Frey și-a exprimat din nou opoziția față de ipoteza dezmembrării poliției, atrăgându-și furia manifestanților.

Pe hârtie, Minneapolis se numără printre orașele americane care au făcut cel mai mult pentru a schimba fața poliției sale. Sosirea în 2017 a șefei poliției, Madaria Arradondo, prima afro-americană care a ocupat acest post, a fost însoțită de o serie de măsuri menite să elimine unele dintre cele mai controversate practici ale poliției.

Polițiștii au fost obligați să pornească camerele video corporale imediat ce au plecat într-o misiune și s-a pus capăt practicii de a urmări în mod sistematic orice consumator sau dealer de canabis. Acest obicei a fost considerat ca deosebit de discriminator, deoarece majoritatea covârșitoare a celor arestați erau de origine afro-americană.

La rândul său, Jacob Frey a luptat pentru a interzice antrenamentele controversate ale poliției, menite să pregătească ofițerii pentru a anticipa fiecare situație pe teren ca fiind potențial conflictuală. Primarul a făcut și publice date despre violențele polițienești.

Din 2015, cu trei ani înainte de alegerea lui Jacob Frey, consiliul municipal a adoptat mai mult de o duzină de reforme ale poliției, scrie France 24.

Cea mai recentă, votată în iulie 2019, prevedea înființarea unei unități speciale responsabile cu investigarea violenței poliției. Dar epidemia Covid-19 a amânat crearea sa la o dată ulterioară.

Cu toate acestea, aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a reduce numărul de plângeri împotriva poliției, care a rămas stabil încă din 2012. De atunci, au fost 2.600, dintre care doar 12 au dus la acțiuni disciplinare.

În mai mult de jumătate din incidentele care au implicat utilizarea unei arme de foc de către un ofițer de poliție, persoana în cauză era neagră, în condițiile în care doar 18% din populația din Minneapolis este de origine afro-americană.

În 2007, mai mulți polițiști au depus o plângere oficială împotriva propriului departament, denunțând rasismul unora dintre colegi. Viitorul șef de poliție, Madaria Arradondo, s-a numărat printre reclamanți, în timp ce printre acuzați se afla și un anume Bob Kroll (foto).

Departe de a suferi o sancțiune ca urmare a acestei plângeri,  acest polițist a devenit, în 2015, atotputernicul șef sindicatului polițiștilor din Minneapolis, care are peste 800 de membri.

Aici ar fi cheia problemei, potrivit observatorilor și actorilor din teren.