România şi alte şase state central şi est-europene se opun deciziei UE de a stabili anul 2005 drept an de referinţă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 la sută, până în 2020.
Grupul argumentează că, în statele fostului bloc comunist, procesul de dezindustrializare ce a urmat prăbuşirii sistemului totalitar a dus la reducerea substanţială a emisiilor de CO2 după 1990. Contestatarii - Ungaria, România, Bulgaria, Letonia, Estonia, Lituania şi Slovacia - argumentează că 1990 ar trebui să devină an de referinţă, cel puţin în cazul lor, deoarece astfel vor putea fi recunoscute costurile economice şi sociale suportate deja de fostele state comuniste în numele dezindustrializării. Negocieri strânse Anul trecut, liderii UE au convenit după multe negocieri să reducă nivelul emisiilor cu cel puţin 20 la sută până în 2020, comparativ cu nivelul emisiilor din 2005. O decizie va fi luată cel mai probabil anul viitor, cu ocazia reuniunii asupra schimbărilor climatice, de la Copenhaga.
Până atunci, negocierile se anunţă destul de dure, însă o eventuală modificare a anului de referinţă va reprezenta un avantaj semnificativ pentru România, deoarece efortul financiar presupus de reducere a emisiilor va scădea. Pentru atingerea obiectivului din 2020, România va fi nevoită să investească masiv în tehnologii de captare şi stocare a carbonului, în tehnologii regenerabile şi alte instalaţii „verzi“.
Propunerea de schimbare a anului de referinţă, iniţiată săptămâna trecută de Ungaria, a fost primită cu destulă ostilitate la Bruxelles, în special de statele UE care au declanşat procesul de reducere a emisiilor cu mult după anul 1990. Potrivit unor surse de la Bruxelles, pe această propunere se anunţă deja o bătălie foarte mare, „la nivel de şefi de stat“, deoarece mizele sunt la fel de mari.
Recomandările noastre
