Dezastrul numit „Carlton” asupra Capitalei. Noaptea de 9/10 noiembrie 1940 s-a transformat într-una de panică deși ar fi trebuit să fie pentru București și România, o noapte obișnuită.

Capitala a cunoscut un cutremur serios în anul 1940, în noaptea de 9/10 noiembrie. Regimul antonesciano-legionar a gestionat relativ bine criza, deși n-a fost nimeni pedepsit cu adevărat. Care au fost cauzele dezastrului și ce s-a mai petrecut atunci?

Blocul Carlton - mândria lui Carol al II-lea

Carol al II-lea alesese stilul arhitectural american pentru multe clădiri ale Capitalei. Visa să fie și la noi clădiri cu fațade impresionante de granit și cu aspect de „cutii de chibrituri” pe fațade cum spunea Nicolae Iorga. Carol al II-lea  a vrut Blocul Carlton pentru a avea cea mai înaltă clădire din Capitală. Nu se împăca să vadă doar Palatul Telefoanelor. Așa că Blocul Carlton a avut 47 metri înălțime, Clădirea avea și un turn metalic, care să-i sporească aspectul și grandoarea.

Blocul Carlton era gândit după un proiect german. Germanii erau considerați maeștri ai construcțiilor de oțel-beton și ai siderurgiei. Blocul a fost construit și inaugurat în 1936. Se găsea între Piața Universității și Piața Romană.  Carol al II-lea a început mai multe construcții precum Palatul CFR, Palatul Internelor, reușind să termine doar Palatul Regal și Palatul Elisabeta și Palatul Telefoanelor.

Blocul Carlton cade la cutremur! Geopolitica i-a salvat pe constructori de pedeapsă!

Carol al II-lea a abdicat pe 6 septembrie 1940, la putere venind fiul său Mihai, un tânăr de 19 ani și Conducătorul Statului Generalul Ion Antonescu. Acesta era general și i-a asociat pe legionari la conducere. Cutremurul din 9/10 noiembrie 1940 a făcut Blocul Carlton una cu pământul. Evident, Antonescu i-ar fi executat pe cei ce gândiseră clădirea, dar s-a abținut.

În primul rând, proiectul fusese gândit după un proiect german. Iar orientarea de atunci a României era pro-germană. Începuse Al Doilea Război Mondial iar România era neutră dar pro-germană. Nu se ținuse cont că în Germania nu sunt falii seismice, deci clădirile nu au riscul celor de la noi. Practic, construcția fusese bine realizată, dar nu era potrivită pe un sol seismic.

De aceea, până la urmă, ancheta nu a scos vinovați care să înfunde pușcăriile. Au fost cel mult pedepse pentru nejustificări de cheltuieli.

Păstorel era la șpriț iar Zavaidoc era fericit: i se născuse Tanța, fiica supraviețuitoare!

Legendele urbane spun că marele Păstorel Teodoreanu ar fi avut apartament în acel bloc. „Norocul bețivului” am zice, pentru că în acea noapte, Păstorel nu era acasă în patul lui. Așa că a scăpat cu viață din sinistrul respectiv.

Marin Teodorescu Zavaidoc era în culmea fericirii. În acea noapte soția sa, Tanța i-a născut o fetiță, numită tot Tanța și care i-a supraviețuit. Zavaidoc a mai avut un băiat pe care l-a sărbătorit colindând într-o noapte de iarnă prin Piteștiul natal cu o sanie plină cu sticle de șampanie. Cum întâlnea un om, îl ruga să bea cu el o șampanie și să primească o sticlă de șampanie. A mai avut o fiică în 1944, dar numai fiica Tanța îi va supraviețui și va ajunge la o vârstă înaintată.

Sursa foto: Wikipedia