Cel puţin 1.000 de persoane au murit în urma cutremurului care a lovit ieri coastele nord-estice ale ţării asiatice, antrenând un tsunami de până la zece metri, care a măturat totul în cale. Operaţiunile de salvare care au început azi la primele ore ale dimineţii în Japonia vor revela ceva mai clar adevărata dimensiune a catastrofei. Pericolele nu au trecut încă - zeci de seisme zguduie încă ţara, iar un reactor al unei centrale nucleare ar putea înregistra o scurgere de radiaţii din cauza defecţiunilor care afectează sistemul de răcire.

Un cutremur-monstru a lovit ieri coasta nord-estică a Japoniei şi a provocat un tsunami uriaş, cu o înălţime de până la zece metri, care a înaintat adânc pe uscat, unde a măturat oameni, maşini, clădiri şi tot ce i-a stat în cale şi a provocat zeci de incendii devastatoare. Seismul, cel mai puternic înregistrat până acum în Japonia, a avut o magnitudine de 8,9 grade, a ţinut mai bine de două minute şi a lovit la ora locală 14.46, la o adâncime de 24 km, în largul mării, la aproximativ 130 km de oraşul Sendai, localitate cu un milion de locuitori, puternic afectată de dezastru. Cutremurul a fost de 8.000 de ori mai puternic decât cel care a lovit recent Noua Zeelandă, notează BBC. Atât de puternic încât a deplasat axa de rotaţie a pământului cu 10 centimetri.

Zeci de replici au urmat, cea mai puternică atingând o magnitudine de 7,3. În ciuda pregătirii pentru astfel de dezastre, mulţi japonezi au avut şanse minime de supravieţuire. Televiziunile au surprins imagini cu automobilişti încercând să fugă din faţa undelor de apă. Vase au fost aruncate pe ţărm şi maşini rostogolite de valuri precum jucăriile. Localnicii nu au avut prea mult timp la dispoziţie pentru a se salva. La mai puţin de 15 minute după seism, valurile au năvălit pe coastă cu o viteză de 800 de km/h şi au înaintat până la 10 km pe uscat.

Bilanţul victimelor se schimba ieri constant, agenţia de presă, Kyodo, estima însă că numărul de morţi va depăşi cel mai probabil 1.000. Câteva mii de cetăţeni români trăiesc în Japonia, iar Bucureştiul a precizat că nu are informaţii despre posibile victime.

Alertă nucleară, trenuri dispărute

Guvernul japonez a declarat stare de urgenţă nucleară la centrala atomică Fukushima Daiichi, aflată la nord de Tokio, după ce sistemul de răcire a reactorului s-a defectat. Oficialii spuneau iniţial că nu există radiaţii, dar aproximativ 45.000 de rezidenţi care locuiesc lângă centrală au fost evacuaţi. Ulterior, tensiunea a crescut. Autorităţile au anunţat că va exista totuşi scurgere uşoară de radiaţii, în condiţiile în care presiunea înregistrată în reactor era peste limita normală iar metoda de răcire a presupus eliminarea unor aburi radioactivi. A urmat noi anunţuri, pe măsură ce situaţia s-a agravat: nivelul radiaţiilor din reactorul afectat a crescut de 1.000 de ori peste valoarea normală. Apoi, un alt reactor a fost afectat. SUA au anunţat că vor asista Japonia în operaţiunile de urgenţă de la centrală. La primele ore ale dimineţii de azi, premierul japonez a declarat că se deplasează la centrala nucleară pentru a urmări situaţia, un semn al gravităţii problemei. Totodată, autorităţile au anunţat stare de urgenţă la altă centrală, Fukushima Daini, unde trei reactoare au probleme la sistemul de răcire.

Tragediile sunt descoperite pe măsură ce operaţiunile de salvare înaintează - armata japoneză a fost mobilizată în acest sens. Câteva sute de cadavre au fost găsite pe o plajă din Sendai, în prefectura nordestică Miyagi. În plus, autorităţile au declarat că două trenuri de pasageri au fost date dispărute, fiind cel mai probabil măturate de tsunami. Aceeaşi soartă a avut-o un vas cu 100 de pasageri. Imaginile cu o altă ambarcaţiune, un vas de pescari aproape covârşit de valurile uriaşe, încercând să se menţină la suprafaţă, au făcut înconjurul lumii. Case şi clădiri de birouri ardeau încă, azi, în oraşul Kesennuma, în prefectura Miyagi, iar o explozie puternică s-a produs în Sendai, la o uzină petrochimică.

Distrugeri minime la Tokio

"Ni s-a făcut rău din cauza zgâlţâirilor constante ale clădirii", a declarat ieri un localnic din capitala japoneză pentru BBC. Cutremurul s-a simţit puternic la Tokio, aflat la peste 300 km de epicentru, dar pagubele au fost minime. Transportul public era în mare parte oprit însă ieri, iar alimentarea cu energie electrică sistată parţial. Mulţi oameni au dormit în oraş, în clădirile de birouri, alţii au plecat spre casă pe jos.

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/nRnsrxbD4E8" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Premierul japonez, Naoto Kan, i-a îndemnat pe cetăţeni să-şi păstreze calmul. Întreaga ţară şi-a păstrat calmul, deşi situaţia multora era însă disperată. Spre sfârşitul zilei, mulţi japonezi se aflau sub cerul liber, într-un moment în care în unele zone ale ţării începuse să ningă. Noaptea a căzut peste ţara zguduită constant de noi seisme, într-un moment în care operaţiunile de salvare se aflau abia la început. La primele ore ale dimineţii, o uriaşă operaţiune de salvare a început. Sute de aeronave şi mii de soldaţi participă. Preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat că un portavion american se află deja în Japonia şi altul este pe drum, pentru a asista operaţiunile.  Comunitatea internaţională şi-a anunţat sprijinul pentru ţara devastată de cutremur, Banca Mondială şi secretarul general al ONU au promis aceeaşi susţinere, inclusiv financiară, iar mesaje de solidaritate au sosit de la toţi liderii lumii - Barack Obama, Regina Marii Britanii sau Papa Benedict. Alerte de tsunami au fost emise pentru toate coastele Pacificului. Valurile, care au ajuns până în SUA, au fost însă mici şi nu au provocat pagube sau pierderi de vieţi omeneşti, potrivit primelor estimări. pe de altă parte, la câteva ore după cutremur, trei vulcani - doi în peninsula Kamceatka şi unul în Indonezia - au erupt.

EFECTE

Pagube de zeci de miliarde de dolari

Cutremurul care a lovit ieri Japonia ar putea să bată nu doar recordul magnitudinii, ci şi pe cel al costurilor. Guvernul japonez a anunţat deocamdată că pagubele sunt "considerabile".

Există deja unele estimări. Pagubele ar putea depăşi 100 de miliarde de dolari, valoarea pagubelor provocate de cutremurul din 1995, la Kobe, scrie "Le Figaro".

Este totuşi prea devreme pentru un bilanţ exact. Grupul britanic de analiză Capital Economics apreciază, spre exemplu, că actualul dezastru ar putea provoca mai puţine pagube decât cel din 1995 şi că, în general, valoarea finală a pagubelor este mai mică decât cea stabilită iniţial. Aceeaşi sursă mai precizează că "activitatea economică scade imediat după catastrofă, însă perioada de reconstrucţie ce urmează contribuie la o puternică revigorare" a economiei unei ţări afectate de dezastru. Pe de altă parte, analiştii britanici subliniază că această catastrofă a lovit Japonia în "cel mai rău moment" pentru economia niponă şi ar putea grăbi apariţia unei crize bugetare, în contextul unei situaţii financiare dificile.

Graţie normelor stricte, foarte puţine clădiri s-au prăbuşit în capitala Tokio, aşa că pagubele sunt mai mici în comparaţie cu Kobe. Distrugerile sunt însă vizibile în nord-estul ţării, zona lovită puternic de valul uriaş.

Efectele pe pieţele financiare s-au făcut simţite imediat. Moneda japoneză s-a depreciat brusc în raport cu dolarul american. Dolarul american, care în cursul dimineţii de ieri era cotat la 82,75 yeni, a ajuns până la 83,30 yeni la câteva minute după cutremur.

De asemenea, indicele principal al bursei japoneze, Nikkei Stock Average, a terminat şi el şedinţa de azi în scădere cu 1,7% până la 10.254,43 puncte. În mod special loviţi vor fi asiguratorii. Costurile suportate de companiile de profil în urma cutremurului din Kobe din 1995 au fost de 3,5 miliarde de dolari. Valoarea acţiunilor companiilor de asigurări au scăzut brusc imediat după cutremur.

În mod special, scrie "The Wall Street Journal", au fost afectate companiile de reasigurare, precum Munich Re, Swiss Re şi Hanover Re. Acestea oferă o plasă de siguranţă asiguratorilor primari şi suportă cea mai mare parte a costurilor în cazul unor catrastrofe de genul celei care a avut loc ieri în Japonia.

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="390" src="http://www.youtube.com/embed/80CH_XkpSCE" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

CENTURA DE FOC

Seisme devastatoare

Cutremurele cu cea mai mare magnitudine înregistrate în ultimele trei secole s-au produs în locuri de pe "centura de foc" a Pacificului, după cum arată statisticile US Geological Survey.

Cel mai puternic seism înregistrat de la începerea monitorizărilor a fost cel din Chile (Valvidia), din 22 mai 1960, cu o magnitudine de 9,5. Seismul din Alaska, din 1964, urmează în acest clasament cu o magnitudine de 9,2, urmat de cel din Sumatra, din 2001, a cărui magnitudine a fost de 9,1. Cutremurele din Kamceatka (Rusia, 1952), Arica (Chile şi Peru, 1868) şi Cascadia (Canada/ Sua, 1700) au fost evaluate la magnitudinea de 9,0. Seismul de ieri din largul coastelor nipone, din apropiere de Sendai, cu magnitudinea de 8,9, ocupă locul şapte în acest clasament, urmat de cele din Maule (Chile, 2010), Esmeraldas (Ecuador, 1906) şi Sumatra (Indonezia, 1833), toate cu magnitudinea de 8,8.

Însă nu aceste seisme au provocat şi cel mai mare număr de morţi; mişcările telurice cu cel mai tragic bilanţ din ultimii 100 de ani sunt cele din China (Tangshan 1976, magnitudine 8,0), cu cel puţin 290.000 de morţi, şi Guanzu, (1920, magnitudine 8,6), cu 235.000 de morţi.

ANTRENAMENT

Japonia este scuturată zilnic de cutremure şi are o vastă experienţă în pregătirea pentru seisme şi valuri uriaşe. Zeci de milioane de dolari sunt cheltuiţi anual în acest sens

Japonia a dat lumii cuvântul "tsunami", înregistrează anual în jur de o mie de seisme şi este prin urmare ţara cel mai bine pregătită în caz de cutremur şi de valuri uriaşe, cheltuind în fiecare an zeci de milioane de dolari în acest sens.

Un moment-cheie în istoria seismelor din Japonia a fost cutremurul din Kobe, din 1995, care a provocat moartea a 6.400 de persoane, notează "The Telegraph". După aceea, autorităţile au reevaluat reglementările privind normele de construcţie atât în cazul birourilor, cât şi al infrastructurii transporturilor. Pagubele înregistrate ieri la clădirile din Tokio nu au fost semnificative, rezultat al normelor stricte impuse la construcţie, care prevăd ca acestea să se poată balansa în timpul unui cutremur, pentru a evita prăbuşirea.

Clădirile înalte fac obiectul unui regim special, dar autorităţile locale oferă expertiză japonezilor şi atunci când aceştia îşi construiesc casele private.

Pentru persoanele blocate, în toate birourile, în şcoli şi în multe locuinţe există truse de ajutor în caz de cutremur, în care se găsesc porţii de mâncare, apă de băut, produse medicale de bază. Copiii fac în mod constant exerciţii pentru a învăţa cum să reacţioneze în caz de cutremur.

<iframe title="YouTube video player" width="560" height="390" src="http://www.youtube.com/embed/KA3J_52M4PE" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

ADĂPOST. Jurnaliști AP de la Tokio, în timpul seismului de ieri FOTO: REUTERS

Un sistem sofisticat de alertă

Imediat după producerea unui seism în Japonia, toate posturile de televiziune şi de radio transmit imagini prin care publicul este informat în legătură cu riscurile la care este expus, inclusiv cel de tsunami.

Serviciul de Alertă în caz de Tsunami, instituit în anul 1952, are şase centre regionale conectate la 300 de senzori - dispuşi pe uscat şi pe mare - care monitorizează activitatea seismică. Alerta de tsunami este emisă la doar trei minute după cutremur şi precizează cu exactitate înălţimea, viteza, destinaţia şi ora exactă la care va lovi valul.

În cele mai multe cazuri, localităţile japoneze sunt dotate cu adăposturi speciale, rezistente la cutremure şi tsunami. Prefectura Shizuoka, din estul ţării, are 258 de astfel de adăposturi. Alte localităţi au construit baraje de protecţie împotriva valurilor uriaşe. Acestea măsoară însă doar câţiva metri în înălţime, au o eficacitate redusă şi nu pot face faţă, în orice caz, unui val de până la zece metri, precum cel înregistrat ieri pe coasta estică.

<iframe title="YouTube video player" width="640" height="390" src="http://www.youtube.com/embed/pFbGZNXL_K0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

MAREA NEAGRĂ, CEA MAI ACTIVĂ SEISMIC

România va avea sistem de alertă pentru tsunami

Antoaneta Etves

Românii nu au de ce să se teamă, pentru că activitatea seismică din Ţara Soarelui Răsare nu afectează ţara noastră, a transmis ieri directorul Institutului Na ţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, de la Paris, unde participă la un congres pe tema tsunamiurilor. De altfel, pe baza unor studii ştiinţifice în care s-a luat în calcul activitatea seismică de pe Terra din ultimii 600 de ani, Mărmureanu spunea - la jumătatea lunii aprilie a anului trecut, după cutremurul de 7,1 pe Richter produs în China -, că următoarea ţară care ar trebui să se pregătească pentru un cutremur mare este Japonia.

Deşi nu se aşteaptă la un cutremur devastator - care în cazul României s-ar traduce printr-o mişcare seismică de puţin peste 7 grade pe Richter - specialiştii nu exclud posibilitatea ca un tsunami să se producă în Marea Neagră, cea mai activă seismic, şi la 6,5 grade pe scara Richter. De aceea, oficialii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină se pregătesc să achiziţioneze un sistem de avertizare în caz de tsunami.

"În urma studiilor, s-a constatat că valuri de tip tsunami s-au produs şi se pot produce. De exemplu, în anul 101, oraşul Callatis a fost acoperit de ape, iar în 1901 s-au produs valuri de patru-cinci metri înălţime. Iar în luna mai a anului 2007 s-au înregistrat valuri tsunami de doi metri înălţime în staţiunea bulgară Balcic", a explicat directorul general al institutului, Gheorghe Oaie.

Sud-estul României, expus cutremurelor devastatoare

Potrivit acestuia, în acest moment, specialiştii români lucrează la un studiu care prevede amplasarea unui sistem de avertizare în caz de tsunami în largul Mării Negre. Aparatele ar urma să fie montate anul acesta, astfel încât sistemul să devină funcţional în 2012. "În prezent se lucrează la un studiu care prevede amplasarea unor aparate în largul mărgii. Acestea vor fi capabile să transmită informaţii în timp real într-un centru aflat pe ţărm, iar, dacă se va constata că sunt probleme, va fi alertat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă", a conchis Gheorghe Oaie.

Pe de altă parte, pe o hartă de hazard seismic a Europei - realizată în 2007 de specialişti din toate ţările europene - România se află în zona cea mai expusă cutremurelor devastatoare. Iar cele mai riscante zone sunt cele din sud-estul ţării, unde cutremurele se simt cu intensitate mai mare.

Şi, dacă în România ar avea loc un cutremur de peste 7 grade pe Richter, 793 de clădiri expertizate seismic ar putea fi parţial afectate ori s-ar prăbuşi. Cele mai multe astfel de imobile - 113 - se află în Capitală. De altfel, dacă un seism puternic s-ar produce în zona Vrancea, seara, în jurul orei 21.00, centrul "dezastrului" din România ar fi Bucureştiul, după cum arată estimările autorităţilor. Iar "bilanţul" s-ar traduce astfel: aproximativ 6.500 de morţi, 10.500 de spitalizaţi, 13.000 răniţi uşor şi 95.000 de persoane captive în clădiri ori sub dărâmături.

În plus, barajele Lacul Morii, Herăstrău, Mogoşoaia, Străuleşti, Griviţa şi Floreasca ar putea ceda, apa revărsată afectând sute de locuinţe, gospodării, dar şi instituţii importante (Spitalul Universitar, Primăria Capitalei, Tribunalul Bucureşti) sau clădiri-monument din centrul oraşului.