Dacă treci prin shoppingul Cidade Jardim, "templul de lux" la Sao Paolo, spectacolul este dezolant. Chiar şi pentru clasa medie-înaltă, de fapt, criza braziliană se face simţită într-un mod evident. Iar dacă se doreşte o confirmare e suficeint să faci un tur al supermarketurilor la preţuri populare ''Extra'', care vând încă, dar care au fost constrânse să-şi inventeze zile de "superoferte" pentru a tenta populaţia să cumpere. Pe fondul acestei sărăcii de nedescris, există oameni care profită şi se îmbogătesc, care vânează şi adulmecă statele aflate la limita puterii de a rezista unei crize, printre aceştia se află şi George Soroş.
Este al optulea trimestru consecutiv de când Brazilia înregistrează o scădere a producţiei sale naţionale, PIB-ul a explodat la -10% de la sfârşitul anului 2014 (numai anul trecut căderea a fost de 4,6%) şi criza economică continuă să meargă braţ la braţ cu criza politică şi insituţională, iar dacă mai trebuia şi asta, ne aflăm în faţa unei creşteri exponenţiale a violenţei.
Brazilia trăieşte cea mai grea criză din istoria sa. Astăzi, 12 milioane de persoane n-au de lucru, ceea ce înseamnă 12% din populaţia activă, dar dacă punem la socoteală subvenţiile de stat pentru familiile nevoiaşe, numărul s-ar ridica la 30 de milioane, adică nu mai puţin de 30%. Banca Mondială însăşi a tras semnalul de alarmă, boomurile economice de odinioară s-au risipit ca un fum, scandalurile politice sunt fără sfârşit, corupţia e în floare în ţara sambei.
Persoanelor obişnuite nu le-a mai rămas decât să-şi facă socotelile ţinând cont de indicele de inflaţie, mai mare decât cel comunicat oficial. ''Sunt prea puţine locuri de muncă şi prea mulţi candidaţi'' explică Marcos Lima, şomer de trei luni. Şi totuşi dacă se aruncă o privire spre finanţe, se pare că ne aflăm în altă Brazilie. Indicele bursier Bovespa este pe la 70.000 de puncte, ca în 2010, când boomul ţării era la maxim, cu o monedă, realul, supraevaluată cu 50% faţă de euro şi dolar. Astazi Brazilia se transformă din nou într-o ţară a marilor speculaţii finaciare internaţionale", potrivit site-ului Panorama.
E suficient să ne uităm la mişcările lui George Soros din ultima perioadă, care cumpără acţiuni Petrobras, compania pertolieră de stat, tocmai acum când scandalul Lava Jato (Mani pulite local) începe şi la ei.
Soros nu face nimic special ca să se îmbogătească pe seama sărăciei din Brazilia. Cumpără iniţial la un preţ de nimic, apoi le vinde cu un profit uriaş, pentru a le cumpăra din nou la un preţ pe care tot el îl dirijează.
Mai mult, guvernul lucrează la un proiect de lege care liberalizează vânzarea de terenuri capitalurilor străine, până la 100.000 de hectare de persoană. Proiectul pare a face parte din ambientul global mondial, dar media nu pare interesată să studieze în profunzime această ofertă, preferând să soarbă fiecare respiraţie a lui Trump şi să aştepte o minune.
În concluzie, vedem o Brazilie aflată de vânzare mult sub preţul real, aceloraşi proprietari ai acelor 140 multinaţionale care în lumea globalizată de astăzi nu-şi plătesc taxele şi au mai multă putere decât oricare şef de Stat al lumii. Ne este cunoscut într-un fel, deoarece şi la noi s-a încercat o strategie asemănătoare cu vânzarea pămâmtului şi tot la sub preţul real, ca astăzi clasa politică dar şi societatea să regrete.
Problema globalizării dar mai ales a multinaţionalelor care decid în statele vulnerabile este peste tot, dar cine se încumetă să lupte cu ele când puterea banului de cele mai multe ori este imposibil de învins?