DESPRE PUCIUL DIN VAR?. Comisia de la Vene?ia a identificat mai multe riscuri pentru democra?ia din România

Raportul Comisiei de la Vene?ia despre situa?ia traversat? de România, în timpul crizei politice din var?, adoptat vineri de Comisie, a fost dat ast?zi publicit??ii, integral. Propune mai multe amendamente la actuala Constitu?ie ?i ne ofer? asisten?? pentru reform?

În document, se arat? c? înc? din timpul vizitei la Bucure?ti, interlocutorii cu care au discutat membrii delega?iei au fost de acord cu faptul c? este nevoie de reforme legislative ?i constitu?ionale care s? asigure faptul c? în viitor nu mai pot fi posibile situa?ii similare cu cea petrecut? în vara acestui an. Comisia salut? acest fapt.(intertitlurile apar?in redac?iei) În iulie 2012, Guvernul ?i Parlamentul României au adoptat o serie de m?suri succesive, care au dus la înl?turarea din func?ie a Avocatului Poporului, a pre?edin?ilor ambelor Camere ale Parlamentului, la limitarea competen?elor Cur?ii Consitu?ionale ?i schimbarea condi?iilor organiz?rii unui referendum pe tema suspend?rii pre?edintelui. Comisia de la Vene?ia consider? c? aceste m?suri sunt problematice atât din perspectiv? consitu?ional? ?i legal? ?i recomand? amendarea Constitu?iei actuale în unele puncte. Procedura de suspendare a Pre?edintelui, confuz? Procedura de suspendare a pre?edintelui este confuz? din punctul de vedere al asum?rii responsabilit??ii politice ?i juridice. Ea d? de în?eles c? pre?edintele este responsabil în fa?a Parlamentului ?i electoratului, de?i argumentele invocate pentru demitere sunt astfel formulate încât sugereaz? o responsabilitate juridic?. Rolul Cur?ii Constitu?ionale este de asemenea neclar în toat? aceast? procedur?. Dac? este men?inut?, procedura care deriv? din articolul 95 al Constitu?iei, a?a cum este acum, ar trebui amendat? astfel încât s? fac? referire la o responsabilitate juridic? f?r? echivoc, ini?iat? de Parlament, dar confirmat? de o instan??. Guvernarea prin ordonan?e de urgen?? – risc pentru democra?ie Comisia este îngrijorat? în privin?a apel?rii excesive la legiferarea prin ordonan?e de urgen??, ceea ce „reprezint? un risc pentru democra?ie ?i regula dreptului în România”. Pentru acest lucru sunt criticate atât actualul, cât ?i vechile guverne. Comisia constat? c? unul dintre motivele utiliz?rii excesive a ordonan?elor de urgen?? (140 doar în 2011) pare s? rezide în procedurile legislative greoaie din Parlament. Prin urmare „reforma Parlamentului ar trebui s? fie pe ordinea de zi”, se arat? în raport. Dac? este într-adev?r nevoie de ac?iune mai rapid? prin interven?ia Guvernului, atunci este necesar? adoptarea urgent? a unor legi prin delegare legislativ? – paragrafele 1 ?i 3 din Articolul 115 al Constitu?iei. Prin eficientizarea procedurii legislative ?i recurgerea la delegarea legislativ?, nevoia utiliz?rii ordonan?elor de urgen?? ar trebui s? dispar? iar paragrafele 4-8 din Articolul 115 care fac referire la ordonan?ele de urgen?? ar putea deveni redundante. Nevoia de a recurge la aceste ordonan?e atât de frecvent, dac? Parlamentul nu le atac? în mod concret, ar trebui m?car înl?turat? prin introducerea unui calendar ferm pentru aprobarea de c?tre Parlament a unui proiect de lege. Avocatului Poporului - competen?ele ?i criteriile de demitere trebuie introduse în Constitu?ie Cu excep?ia Articolului 65 din Constitu?ie (privind numirea de c?tre Parlament), institu?ia Avocatului Poporului nu are alt? baz? constitu?ional?. A?a cum nici competen?ele ?i nici criteriile de demitere nu sunt reglementate constitu?ional, de?i avocatul joac? un rol esen?ial legat de protejarea drepturilor omului. „Pentru a fi eficient în acest rol, Avocatul Poporului trebuie s? fie independent, inclusiv fa?? de Parlament, care alege titularul acestui post. În acest scop, este nevoie de garan?ii speciale care s? îl protejeze de o demitere nefondat? ?i trimiterile la principiul simetriei. Aplicarea aceluia?i criteriu atât pentru numire cât ?i pentru demitere, adic? majoritatea simpl?, este inadecvat?”, se arat? în raport. „Lipsa acestor garan?ii poate duce la probleme grave, nu doar legate de protec?ia drepturilor omului, care este o sarcin? esen?ial? a Avocatului, ci ?i de controlul asupra ordonan?elor de urgen?? ?i, în final, legate de statul de drept”. Ini?ierea controlului constitu?ional asupra ordonan?elor de urgen?? guvernamentale nu trebuie neap?rat atribuit? Avocatului Poporului, atâta timp cât este sigur c? un astfel de control este exercitat în mod eficient - de exemplu, o ini?iere a unei minorit??i parlamentare. De?i nu exist? o pozi?ie european? standard în aceast? privin??, Comisia recomand? înscrierea principiilor de baz? ale statutului Avocatului Poporului – inclusiv criteriile pentru demitere - ?i competen?elor sale în Constitu?ie, astfel încât s? fie protejat statutul independent al Avocatului Poporului. Actualul cadru constitu?ional nu sus?ine „coabitarea” Evenimentele din România au demonstrat c? actualul cadru constitu?ional nu poate sus?ine o coabitare între Pre?edinte, pe de o parte, ?i Guvern ?i Parlament, pe de cealalt? parte, se arat? în raport. În acest caz, nu este rolul Comisiei de la Vene?ia de a formula o pozi?ie cu privire la op?iunea între un sistem preziden?ial ?i unul parlamentar, dar o reform? constitu?ional? ar trebui m?car s? clarifice care sunt competen?ele pre?edintelui ?i, respectiv, ale premierului, în special în domeniile în care au ap?rut probleme, precum politic? extern? sau rela?iile cu UE. Comisia de la Vene?ia a mai re?inut c? evenimentele ?i declara?iile au denotat o lips? de respect din partea unor reprezenta?i ai institu?iilor de stat fa?? de alte insitu?ii de stat, inclusiv fa?? de Curtea Constitu?ional?, garant al suprema?iei Constitu?iei. “?eful Statului, Parlamentul, Guvernul ?i aparatul judiciar servesc scopului comun de ap?rare a intereselor ??rii ?i nu a intereselor unei singure institu?ii sau ale unui partid politic, care a nominalizat conduc?torul respectivei institu?ii. Chiar dac? o institu?ie are puterea de a influen?a alte institu?ii ale statului, trebuie s? fac? acest lucru doar în interesul general al Statului, ?i astfel, în interesul tuturor celorlalte institu?ii ?i al minorit??ii parlamentare” se arat? în raport. Lipsa de respect institu?ional constatat? de Comisia de la Vene?ia este un factor f?r? de care nu ar fi fost posibile derapajele din var?, Comisia recomandând cooperarea “în mod loial” între institu?ii. Comisia de la Vene?ia r?mâne la dispozi?ia autorit??ilor române pentru implenetarea unor astfel de reforme.